Linkuri accesibilitate

Un pas suplimentar pentru integrarea, în comunitate, a persoanelor cu dizabilități mintale


La semnarea Memorandumului de cooperare, Olga Grigoraș, ministrul muncii și Zdenek Krejci, ambasadorul Cehiei la Chișinău

Perteneriat între Ministerul Muncii și Agenția Cehă pentru Dezvoltare.

În Republica Moldova sunt circa 2000 de persoane cu dizabilități mintale, multe dintre ele aflându-se în internate și orfelinate. Experții însă consideră îngrijirea rezidențială scumpă, ineficientă și superficială. De mai mulți ani ONG-urile și autoritățile fac eforturi pentru dezinstituționalizarea lor, adică integrarea persoanelor cu dizabilități mintale în comunitate. Astăzi, Ministerul Muncii în parteneriat cu Agenția Cehă pentru Dezvoltare au semnat un memorandum prin care vor să transforme sistemul rezidențial din Republica Moldova. E vorba de un proiect de circa 450 de mii de euro, care a fost lansat în 2015 și va dura până anul viitor.

Pe Ghena Croitor, după cum s-a prezentat, l-am surprins ținând strâns în mână cheia de la casa în care urmează să se mute curând. La întrebarea „câți ani are” mi-a spus sfios că nu știe, dar ține minte că s-a născut în 1979, așa că m-a lăsat să fac eu socoteala. Cea mai mare parte din cei 38 ani i-a petrecut într-o instituție rezidențială și acum este extrem de încântat că va începe o viață nouă în afara zidurilor.

Ghena Croitor
Ghena Croitor

„O să îngrijim casa. O să măturăm, o să ținem păsările, o să avem grijă de toată gospodăria. Cum toată lumea are gospodărie, așa și noi vrem, să ținem toată gospodăria.”

Europa Liberă: Ce ați vrea să lucrați, ca cine?

„Un paznic, dacă va fi posibil, poate un șofer. Dacă nu, în altă parte găsim de lucru. Totuși n-o să șed eu numai la casă. Voi căuta lucru, salariu, să mă pot întreține cu toată gospodăria asta.”

Ghena este unul dintre cei șase beneficiari ai Internatului psiho-neurologic de la Bădiceni, care în curând se vor muta la casa lor.

În total, 24 de persoane vor avea șansa să locuiască în cadrul unei comunități și vor primi ajutor pentru angajare în câmpul muncii. Ministerul a procurat patru case pentru dezvoltarea serviciilor sociale alternative, în care deja își aranjează viața nouă foști rezidenți ai internatelor de la Orhei, Hâncești, Bădiceni.

Întemeierea căminelor de alternativă fac parte din programul de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități mintale, cărora li se va asigura astfel un trai decent. Pe aceste reforme s-a insistat în mai multe rânduri în rapoartele internaționale care apreciau respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Ministra Muncii, Stela Grigoraș:

„Pentru Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei dezinstituționalizarea este o prioritate, una importantă, pentru că ne dorim foarte mult ca în viitorul apropiat, majoritatea persoanelor cu dizabilități mintale care la moment se află în instituțiile rezidențiale să-și regăsească comunitatea, familia, să fie parte a societății, să fie parte a proceselor care derulează în societate.”

Ajutorul nu se limitează la asigurarea unui acoperiș deasupra capului. Tot în cadrul unui program sprijinit de partenerii de dezvoltare, la Internatele psiho-neurologice din Bădiceni și Brânzeni au fost deschise ateliere de prelucrare a lemnului, ceramicii și textilelor. Au mai fost create servicii sociale și anume cofetărie, spălătorie și seră, unde persoanele cu dizabilități sunt angajate, primesc salarii. Experții consideră că aceste deprinderi de viață ajută la o integrare mai ușoară în comunitate.

Până nu demult, copiii și maturii plasați în case-internat erau percepuți fals ca o povară pentru sistemul de sănătate publică și pentru societate. Anume aceste preconcepții, de altfel, expirate, deseori sunt principala provocare căreia trebuie să-i facă față persoanele cu dizabilități pentru a se integra în comunitate. Din acest motiv, e important să fie pregătiți și locuitorii satelor și orașelor în care urmează să se mute persoanele cu dizabilități mintale.

De cele mai multe ori, de instruirea lor se ocupă ONG-urile de profil, care au experiență și specialiști în domeniu. Una dintre aceste organizații este Keystone Moldova. Directoarea Ludmila Malcoci spune că de cele mai multe ori se organizează grupuri de suport, la care participă și localnicii, cu ajutorul cărora se elaborează planuri de integrare a noului venit în comunitate.

„Oamenii tot timpul se tem, se tem de necunoscut. Și atunci când oamenii aud de persoane cu dizabilități mintale au impresia că persoanele cu dizabilități mintale sunt cei care nu știu cum să se comporte, au probleme, și-o să aibă probleme și ei, și copiii. Dar cel mai mult se schimbă atitudinea oamenilor atunci când ei au anumite relații interculturale cu persoanele date. În condițiile în care ei se cunosc mai bine, apare și nivelul acesta al înțelegerii, de diminuare a discriminării.”

Problemele însă nu se opresc aici. Integrarea în comunitatea este un proces mult mai complex, a adăugat Ludmila Malcoci. Persoanele cu dizabilități mintale deseori nu au deprinderi de a gestiona banii, de a construi relații cu persoane de sex opus, de a face planuri de lungă durată și alte obișnuințe pe care ceilalți le însușesc acasă. Iată de ce sprijinul autorităților publice locale este deosebit de necesară, afirmă Malcoci. Statisticile arată că cei mai mici indicatori de discriminare sunt în localitățile în care primarii pledează pentru incluziune și solidaritate prin fapte concrete.

XS
SM
MD
LG