Linkuri accesibilitate

Dezastrul bavarez


Horst Seehofer (stg.) și cancelara Angela Merkel la negocierile din noiembrie 2017 pentru formarea unui guvern la Berlin.

Prăbuşirea partidelor populare la scrutinul pentru landtag-ul din Bavaria.

Alegerile pentru Landtag, parlamentul regional din Bavaria, au făcut vizibile un fenomen îngrijorător şi anume, prăbuşirea partidelor populare şi o creştere a simpatiei electoratului pentru formaţiuni politice mai mici.

Uniunea Creştin-Socială (bavareză – CSU) care de decenii a fost gruparea care nu avea nici un rival politic serios, a înregistrat un rezultat catastrofal. Pentru CSU au votat 37,2 la sută din cei aproximativ 9,5 milioane de bavarezi cu drept de vot. Asta înseamnă o pierdere de circa 10 procente faţă de scrutinul precedent, din 2013, cînd CSU a acumulat 47,7 procente, ceea ce a permis partidului să formeze un guvern monocolor.

Poate şi mai dureroase sînt rezultatele pentru Partidul Social-Democrat (SPD) care de la 20,6 procente, în 2013, a ajuns acum la numai 9,7 procente. Partidul Social-Democrat a fost depăşit de gruparea populistă care-şi spune Freie Wähler (adică: Alegători liberi) pentru care au votat 11,6 la sută din electoratul bavarez. Un scor neaşteptat de mare a înregistrat Partidul ecologist care obţinut 17,5 la sută din voturi, devenind cel de-al doilea partid din Bavaria.

În viitorul landtag vor intra pentru prima dată şi reprezentanţii partidului naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) pentru care au votat 10,2%. Partidul liberal (FDP) a reuşit de data aceasta să depăşească cu 5,1 procente pragul de 5% şi se va afla timp de cinci ani, în legislatura următoare, în Landtag, alături de formaţiunile amintite.

Rezultate - alegeri bavareze 2018

alegeri 2013

% mandate % mandate

CSU 37,2% 85 47,7 101

SPD 9,7% 22 20,6 42

Freie Wähler 11,6% 27 9,0 19

Grüne 17,5% 38 8,6 18

FDP 5,1% 11 3,3 --

Linke 3,2% -- 2,1 --

AfD 10,2% 22 -- --

Relativ mulții alegători, care credeau că primul ministru bavarez Markus Söderv va modifica politica bavareză ritualizată, fiindcă nu e catolic, ci protestant evanghelic, s-au cam înşelat. După ce s-au aflat duminică seara primele estimări, Söder s-a prezentat în faţa presei cu un discurs impregnat de frazeologia de partid, lipsită de îndoieli autocritice şi consecinţe directe:

„Am înregistrat un rezultat parţial dureros. Şi noi acceptăm acest rezultat şi cu umilinţă. Dar este limpede şi faptul că CSU nu este doar cel mai puternic partid, Uniunea Creştin-Socială a primit şi sarcina de a forma guvernul”.

Potrivit Constituţiei bavareze, partidele trebuie să formeze un nou guvern, în decurs de patru săptămîni. Aritmetica electorală ar permite o coaliţie creştin-socială/ecologistă. Între cele două formaţiuni există, însă, pe lîngă numeroase contradicţii de ordin ideologic şi păreri divergente în ceea ce priveşte, de exemplu rezolvarea problemei migranţilor.

Din punct de vedere ideologic, creştin-socialii se simt mai apropiaţi de formaţiunea care-şi spune „Alegătorii liberi”. Liderul acestui partid conservator, Hubert Aiwanger, a reuşit să capteze alegătorii cu un accentuat discurs social-populist şi critic la adresa CSU. Într-un interviu acordat ziarului berlinez „Der Tagesspiegel”, Aiwanger a spus că va scoate aroganţa din CSU. Dar tot el a spus că partidul său este singurul partener demn să încheie o alianţă guvernamentală cu partidul prezidat de controversatul Horst Seehofer, care este şi ministru de interne în guvernul federal de la Berlin. În declaraţii radiodifuzate, Aiwanger şi-a prezentat partidul ca o formaţiune pragmatică şi ca o grupare care abordează problemele într-un mod realist şi nu ideologic.

Din cele 18 partide care au participat la scrutinul din Bavaria, cel ecologist a făcut un salt spectaculos.

Şefa ecologiştilor bavarezi, Katharina Schulze, chiar a vorbit despre „un rezultat istoric”, spunînd ca de acum înainte, şi „majoritatea absolută a creştin-socialilor a devenit istorie”.

La nivel federal, rezultatele bavareze nu vor avea consecinţe asupra coaliţiei lui Angela Merkel. De asemenea, nu se aşteaptă ca ministrul de interne, Seehofer, să demisioneze în viitorul apropiat sau să fie schimbat din funcţia de preşedinte al creştin-socialilor. Consecinţe pentru coaliţia de la Berlin ar putea avea, însă, alegerile parlamentare din landul Hessen, care vor avea loc peste două săptămîni. Acolo guvernează o coaliţie creştin-democrat/ecologistă. Dacă premierul creştin-democrat din Hessen nu va cîştiga alegerile, Angela Merkel va pierde un important aliat. Contestatarii cancelarei din cadrul Uniunii Creştin-Democrate ar putea atunci să-şi extindă influenţa şi s-o detroneze pe şefa partidului. O destituire ar duce inevitabil la o demisie din fruntea guvernului de coaliţie şi la o perioadă de instabilitate politică - dorită doar de naţionaliştii-autoritari din Alternativa pentru Germania (AfD) care ar profita în urma unor alegeri anticipate.

XS
SM
MD
LG