Linkuri accesibilitate

Demolări cu scandal ale fostelor edificii culturale din perioada sovietică (VIDEO)


Fostul cinematograf Gaudeamus a rămas doar o amintire

După Palatul de Cultură al Sindicatelor a venit rândul cinematografului Gaudeamus. Magistraţii de la Curtea de Apel au dispus astăzi acelaşi lucru şi pentru cafeneaua Guguţă

Primăria Chișinăului a fost învăluită de incertitudine în ultimele luni, când nu s-a putut spune cine administrează orașul, iar pe fundalul acestei incertitudini s-a demolat fostul Palat de Cultură al Sindicatelor, a fost pornită demolarea fostului cinematograf Gaudeamus și a reapărut la ordinea zilei posibila demolare a fostei cafenele Guguță... Mai mulți activiști au protestat virtual, iar primarul ales Andrei Năstase a intervenit fizic în cazul Gaudeamus, chiar dacă mandatul încă nu i-a fost validat.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:01 0:00
Link direct

Ridicat la mijlocul secolului trecut, fostul cinematograf Gaudeamus, denumit iniţial „40 de ani ai Komsomolului Leninist”, a fost privatizat în 2004, în timpul guvernării comuniste, iar decizia de demolare s-a luat în luna martie a acestui an, în ajunul alegerilor locale, proprietarul planificând să construiască un bloc de locuit.

Într-un interviu pentru postul nostru de radio, fostul edil al capitalei Dorin Chirtoacă, a explicat că în perioada sovietică clădirea s-a construit pe locul Cimitirului luteran, fiind distruse astfel mormântul celui mai longeviv primar al Chişinăului Carol Schmidt şi cel al arhitectului Alexandru Bernardazzi.

Dincolo de disputele juridice şi istorice privind demolarea clădirii, activistul civic Victor Chironda, cu studii europene în dezvoltare urbană, constată că procesul are loc în absența oricărei politici de urbanism, fără să se ţină cont de armonia internă a funcționării unui oraş:

Victor Chironda
Victor Chironda

„Înainte de pornirea unei demolări trebuie să fie elaborat conceptul de dezvoltare a întregii zone. Niciun oraş normal din lume nu se dezvoltă pe bucăţi, pe clădiri separate. Se planifică câte blocuri de locuit vor fi, câte spaţii pentru activităţi sociale, câte locuri de parcare etc. Tot asta se planifică în cadrul unui concept întreg ale regiunii. Ceea ce se întâmplă la noi este contrar opusul. Un om şi-a privatizat o bucată de pământ şi el vrea să facă acolo ce vrea el şi nu îl interesează alte lucruri în jur. Nici din partea autorităţilor nu există o viziune în acest sens.”

Europa Liberă: Asta se întâmplă pentru că autorităţile nu au capacităţi?

Eu cred că autorităţile noastre deja de mult se folosesc de situaţia asta pentru a favoriza actele de corupţie...

Victor Chironda: „Nu, eu cred că autorităţile noastre deja de mult se folosesc de situaţia asta pentru a favoriza actele de corupţie. Lipsa Planului general de urbanism, lipsa oricărei documentări care să lucreze, să fie implementat şi respectat, toate acestea duc la crearea acestui vacuum de reglementare în oraş.”

Nu doar demolarea fostului cinematograf Gaudeamus a provocat nemulțumirea activiștilor civici. În luna aprilie a acestui an a fost lichidat şi Palatul de Cultură al Sindicatelor din sectorul Rîşcani al capitalei. Proprietarul a intrat în posesia actului de demolare în noiembrie anul trecut, iar în locul mastodontului sovietic va fi construit un centru comercial.

Chişinăul dispărut
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:10:07 0:00

Jurnalistul Ion Preaşca este co-autorul unei investigaţii Rise Moldova despre Palatul de Cultură al Sindicatelor. Potrivit anchetei, clădirea a fost cumpărată la pachet cu fosta cafenea Guguţă, deţinută în trecut de compania Finpar Invest SRL, apoi de „Regata Imobiliare”, despre care jurnaliştii Rise scriu că ar fi „o piesă de rezistenţă în imperiul imobiliar al oligarhului Vlad Plahotniuc, liderul Partidului Democrat”.

În ce priveşte clădirea palatului, ziariştii mai scriu că aceasta a mai fost precedată de gajări consistente, vecini demolaţi şi tranzacţii cu companii afiliate businessmanului Ilan Shor, condamnat în prima instanţă în dosarul „furtului miliardului”. Jurnalistul Ion Preaşca spune că din cauza acestor înşelătorii, orice decizie de demolare acceptată de primărie este tratată cu suspiciune:

Ion Preaşca
Ion Preaşca

„Tot ce se întâmplă pe piaţa imobiliară, vânzări de terenuri, demolări, este foarte des perceput negativ din cauza că acest lucru nu se face conform unui plan. Există o neîncredere mare în autorităţi, în tot soiul de instituţii atunci când decid să permite demolarea unui imobil. Un alt factor este faptul că în locul unei clădiri vechi se ridică nişte construcţii care deseori încă mai tare dăunează oraşului, fiindcă ne uităm că în centrul istoric au apărut clădiri de 15 etaje, care nu se încadrează deloc în peisajul arhitectural. Totul are loc haotic şi întotdeauna există un interes financiar în spatele acestor demolări.”

Săptămânalul de investigaţii „Ziarul de Gardă” scrie astăzi că magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău au decis că proprietarul cafenelei Guguţă, aceeaşi „Regate Imobiliare”, poate ridica un imobil cu 13 etaje în locul edificiul din Grădina publică „Ştefan cel Mare”. De asemenea, judecătorii au respins cererea Consiliului Muncipal Chişinău şi pe cea a Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor care solicitau interzicerea construcţiei.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG