Linkuri accesibilitate

Ion Guzun: Demisia lui Alexandru Tănase va tărăgăna şi mai mult reformele din domeniu


Alexandru Tănase

Şeful cabinetului de miniştri a comentat extrem de laconic decizia lui ministrului justiţiei.

Ion Guzun: Demisia lui Alexandru Tănase va tărăgăna şi mai mult reformele din domeniu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:54 0:00
Link direct

Premierul Pavel Filip a luat notă de demisia lui Alexandru Tănase din funcția de ministru al justiției. Acesta și-a anunțat-o duminică, după apariția unei înregistrări în care Tănase, pe când era președinte al Curții Constituționale, i se plângea controversatului om de afaceri Veaceslav Platon pe presiunile Uniunii Europene asupra instanței și făcea glume pe seama fostului ambasador european Pirka Tappiola. Tănase a spus că „nu poate fi sigur asupra autenticității acestei înregistrări” difuzate de Jurnal TV, dar, anunțându-și demisia, a spus că nu vrea să devină „țintă electorală”. Este pentru a doua oară când Tănase demisionează din funcția de ministru al justiției – prima dată a făcut-o în 2011 – și de fiecare dată după ce promitea reforme în acest sector.

Şeful cabinetului de miniştri a comentat extrem de laconic decizia lui Alexandru Tănase de a demisiona din funcţia de ministru al justiţiei. Pavel Filip a spus că Tănase s-a bucurat de sprijinul politic al Partidului Democrat, prin urmare, o poziţie detaliată va fi anuntată marţi, după tradiţionala şedinţă a conducerii formaţiunii:

„Este o decizie pe care o respect. A fost până la urmă un mod de a răspunde la aceste atacuri de denigrare împotriva sa şi un mod prin care să protejeze guvernul de consecințele acestor atacuri.”

Anunţul de demisie a lui Alexandru Tănase a urmat la scurt timp după ce în spaţiul public a fost prezentată o discuţie telefonică din anul 2015, cu Veaceslav Platon, condamnat ulterior pentru escrocherie şi spălare de bani. Alexandru Tănase deţinea atunci postul de preşedinte al Curţii Constituţionale. Cei doi presupuși interlocutori vorbesc pe un ton prietenos, ca vechi amici, despre imperfecțiunea legislaţiei naţionale, despre procedura folosită la devalizarea sistemului bancar, despre rolul lui Ilan Shor în aşa-numitul furt al miliardului şi insistenţa fostului ambasador al Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, pe reformarea sistemului bancar, pe care Platon o considera inoportună. Platon spune că politicienii au ținut spatele operațiunii de creare premeditată a găurii enorme la BEM, acoperită ulterior de Banca Naționala.

Comentând dialogul dezvăluit în presă, Alexandru Tanase a recunoscut că îl cunoştea pe omul de afaceri încă din perioada când ambii erau deputaţi şi că s-a întâmplat să poarte discuţii telefonice cu Veaceslav Platon, cel care a ajuns sa fie condamnat în dosarul devalizării Băncii de Economii la 18 ani de puşcărie cu executare.

Analiştii politici care au comentat acest episod împărtășesc doua viziuni opuse asupra celor întâmplate: unii nu văd nimic reprobabil în discuția prietenoasă purtată de președintele Curţii Constituționale cu un om de afaceri asupra căruia planează suspiciuni de corupţie. Alti comentatori, dimpotrivă, cred că această discuţie ar demonstra indirect strânsa legătură dintre mediul politic şi lumea interlopă. Adevărul e undeva pe la mijloc, crede politologul Igor Volniţchi:

„E ilegal să interceptezi o persoană, desigur, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, atunci când se dau şi anumite permisiuni în acest sens de către organele competente ale statului, dar dincolo de faptul că ilegal să faci asemenea interceptări, mai contează şi cu cine acceptăm noi să discutăm şi cu ce scop. Aici eu cred că aş susţine cea de-a doua tabără, care zice că nu ar fi fost cazul ca dl Tănase, ocupând o funcţie atât de importantă în stat, să discute cu dl Platon, chiar dacă, cum spune dlui, se cunoșteau din parlament, fiind ambii la acea etapă deputaţi de opoziţie, unul din partea PLDM, altul din partea AMN, totuşi, în 2015 asupra dlui Platon planau anumite suspiciuni şi cred că dl Tănase lesne putea să evite o asemenea discuţie”.

În ce măsura demisia lui Alexandru Tănase poate fi calificată drept una „de onoare”, așa cum încearcă să o prezinte unii comentatori? Igor Volnţchi crede că răspunsul la această întrebare va apare în următoarele zile. El nu exclude că fostul ministru a încercat, de fapt, să oprească apariţia în spaţiul public a unui val de interceptări care l-ar viza.

De altfel, de la proclamarea independenței, demisiile demnitarilor considerate de onoare pot fi numărate pe degete. Cea mai de răsunet a avut loc în 1993, când au demisionat „în bloc”, preşedintele şi prim-vicepreşedintele parlamentului Alexandru Moşanu şi Ion Hadârcă, alături de şefii a două comisii: pentru relaţii externe şi pentru mass-media, Vasile Nedelciuc şi, respectiv, Valeriu Matei. Cei patru au protestat astfel faţă de presiunile la care erau supuşi de către majoritatea parlamentară condusă atunci de Partidul Democrat Agrar din Moldova.

Alexandru Tănase a fost numit ministru al justiţiei la începutul acestui an, funcţie pe care a mai deţinut-o între anii 2009-2011. Între cele două numiri a condus Curtea Constituţională, mai exact în perioada octombrie 2011-aprilie 2017. Cât timp s-a aflat în postul de presedinte al Înaltei Curţi, au fost pronunţate mai multe hotărâri care au provocat discuţii contradictorii în mediul politicienilor şi experţilor. Cea mai discutată a fost decizia din 2016 prin care s-a revenit la alegerea directă a şefului statului. Urmare a acelei hotărâri, Igor Dodon a capitalizat popularitatea formaţiunii sale devenind preşedinte, ceea ce i-a determinat pe multi comentatori să se lanseze în presupuneri că Tănase ar fi acţionat în interesul liderului PD Vlad Plahotniuc, care ar fi pus la cale pasiența eletorală. Acuzaţiile au fost respinse de Alexandru Tănase.

Dincolo de latura politică a demisiei şefului de la Justiţie, această decizie va tărăgăna şi mai mult reformele din domeniu, consideră coordonatorul de programe din cadrul Centrului de Resurse Juridice, Ion Guzun:

„Sunt sigur că numirea unui nou ministru va fi făcută în curând, însă pun la îndoială că se va reuşi în scurt timp reluarea comunicării cu societatea civilă, mass-media, mediul diplomatic, astfel încât să fie trasate cele mai reale acţiuni pentru viitorul apropiat, până la alegerile parlamentare şi locale. Avem foarte multe restanţe încă din anul 2012 la implementarea strategiei, dar este mult mai uşor cu o persoană care înţelege problemele, a avut o experienţă şi în cadrul ministerului anterior, de aceea, anumite acţiuni cred că ar fi fost mai mult impulsionate.”

În prezent, sectorul justiţiei se confruntă cu un deficit de imagine, iar lipsa progreselor a dus la finele anului trecut la taxarea ajutoarelor europene, fiind suspendată asistenţa de 28 de milioane de euro pentru domeniu. Un recent sondaj. realizat la iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii. arăta că doar unul din şase cetăţeni moldoveni au încredere în justiţie.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG