Linkuri accesibilitate

Legislația ar fi bună, dar drumul de la buchea ei până la realizare e unul anevoios...

Firma română de articole de construcție „Dedeman” renunță la proiectul unei investiții de 20 de milioane de euro la Chișinău, din cauza obstacolelor birocratice de care s-a lovit în consiliul de administrație al capitalei. Vinerea trecută, avocatul companiei care urma să amenajeze zona în care Dedeman și-ar fi deschis magazinul, Andrei Bivol se întreba: „Dacă Dedeman-ul cu 20 de milioane de euro investiții nu poate să vină pe piața Republicii Moldova, cum pot să vină investitorii mai mici?


Anunţul că reţeaua de magazine Dedeman intenţionează să-şi deschidă o filială la Chişinău şi apoi alte trei în ţară a fost făcut încă în 2014. Preşedintele companiei Dragoş Pavăl a avut şi o întrevedere cu premierul de atunci al Republicii Moldova, Iurie Leancă, care saluta intenţia firmei din România. „Este o noutate bună, iar eu, împreună cu echipa de investiţie a Guvernului, voi face tot posibilul de a îmbunătăţi mediul de afaceri şi aştept invitaţia la deshiderea primului magazin”, declara fostul premier moldovean, Iurie Leancă.

Primul magazin Dedeman nu a fost deschis, iar compania a anunţat săptămâna trecută că se retrage de pe piaţă pentru că s-ar fi ciocnit de birocraţia din cadrul Consiliului municipal Chişinău. Declaraţia a fost făcută pentru postul nostru de radio de avocatul companiei, Andrei Bivol:

„Noi nu vrem să generalizăm, dar vă dați seama – atunci când un investitor care este de acord să investească 20 de milioane de euro și să reamenajeze o zonă care este în prezent dezastruoasă și nu poate, este blocat în Primărie și în Consiliul municipal din cauza nu știu căror interese, cum poate să reușească un investitor mai mic? Noi, până la urmă, vorbim că economia se bazează pe întreprinderile mici și mijlocii. Păi, dacă Dedeman-ul cu 20 de milioane de euro investiții nu poate să vină pe piața Republicii Moldova, cum pot să vină investitorii mai mici? Și atunci este cumva o disonanță cognitivă aici între ceea ce se vorbește și ceea ce se face.”

Reprezentanţii companiei susţin că administraţia locală, prin intermediul Consiliului Municipal Chişinău, ar tergiversa eliberarea certificatului de urbanism care ar fi permis construcţia unui magazin Dedeman în locul unei vechi fabrici de prelucreare a pielii din capitală. Anunţul Dedeman că renunţă la piaţa moldovenească a ajuns în atenţia premierului Pavel Filip şi a preşedintelui Parlamentului Andrian Candu. În ziua anunţului, cei doi au avut o discuţie la subiect, a recunoscut şeful Legislativului în cadrul unei emisiuni de la TVC 21. El a dat asigurări se vor căută soluţii pentru a reveni la discuţii cu conducerea firmei din România:

„Dedeman-ul, în primul rând, s-ar putea să nu fugă, sper foarte mult să nu plece şi planurile pe care le-a avut de investiţii să continuie să le implementeze. Subiectul Dedeman chiar l-am discutat în acea zi când a apărut în presă, l-am discutat personal cu prim-ministrul, el a vorbit cu consilierii săi din punct de vedere economic să găsească toate posibilităţile de comunicare cu conducerea Dedeman pentru a găsi soluţii care nu sunt la nivel de Guvern, atenţie, sunt la nivel de Consiliu Municipal. (…) Şi eu bănuiesc că atât în privinţa la Dedeman, cât şi în privinţa Kaufland şi alţi investitotri există un anumit lobby din partea mediului de afaceri local ca să îi ţină pe aceştia departe deoarece concurenţa îi sperie”.

Pentru un stat ca Republica Moldova, orice investiţie din afară este ca o gură de aer proaspăt, constată economistul Mihai Roşcovan, în trecut vice-ministru al Economiei. Legislaţia care ar permite investitorilor să vină pe piaţa moldovenescă este una bună, continuă expertul, doar că drumul de la buchea legii până la realizarea acesteia e unul anevoios:

„Formal noi avem şi studii despre cum poţi să-ţi deschizi o afacere în Republica Moldova, însă în realitate te costă foarte mult şi pierzi foarte mult timp. Un investitor străin nu are atîta timp să piardă, mai ales să penetreze piaţa Moldovei care nu este foarte mare şi nici tare atrăgătoare. Noi nu avem legislaţie proastă, la noi legislaţia este bună, problema e că ea nu se respectă.”

Europa Liberă: Dle Roşcovan, pentru Chişinău, pentru Republica Moldova, ce înseamnă un „mare investitor”? Cum l-am putea defini?

Mihai Roşcovan: „Eu nu vreau să dau o definiţie pentru Moldova unde, practic, este foarte greu să rişti să-ţi deschizi o afacere. Un investitor mare poate fi considerat şi acel care este gata să investească peste un milion de dolari. Problema e că Republica Moldova, de fapt, este pregătită să primească investitorii străini care crează locuri de muncă, mai exact, chiar pune piedici ca să vină investitorii.”

Economistul Mihai Roşcovan spune că, în mod normal, guvernanţii sunt atenţi în comunicarea cu investitorii străini şi nu refuză, de exemplu, să participe la evenimente de lansare a afacerilor sau să aibă întâlniri la care să-i asigure inclusiv de sprijinul lor politic. Situaţia este, însă, păguboasă atunci când autorităţile îşi asumă rolul de pompier în relaţia antreprenorilor cu statul. Asemenea reacţii demonstrează că mediul de afaceri din Republica Moldova este unul neprietenos pentru investitori.

XS
SM
MD
LG