Linkuri accesibilitate

De la decriminalizarea delictelor economice la „decriminalizarea” instituțiilor statului


Conferință despre rolul mediul de afaceri în combaterea corupției din R.Moldova, Chișinău, 2 octombrie 2017.

Adrian Lupuşor, Expert-grup: „Nu-i putem stimula pe antreprenorii integri şi oneşti favorizându-i pe cei care încalcă legea.”

Ministerul Justiţiei de la Chișinău a organizat luni o dezbatere, inclusiv cu mediul de afaceri, în încercarea de a convinge criticii proiectului de lege care prin care se propune „decriminalizarea delictelor economice”. Guvernul a amânat cu o săptămână aprobarea amendamentelor la codurile penal, de procedură penală şi contravențional, prin care unele infracțiuni economice să fie absolvite de răspundere penală. Mai multe ONG-uri şi-a exprimat temerea că sub paravanul intențiilor bune s-ar dori promovarea unor articole contestabile, îngrijorare împărtășită inclusiv de partenerii de dezvoltare.


Instituțiile statului, în special cele numite de forță, abuzează de dreptul lor de a-i supune pe antreprenori controalelor, fapt ce îi determina pe oamenii din business să recurgă la ocolirea legii şi chiar acte de corupție. Aceasta este una dintre puținele concluzii agreate de majoritatea celor prezenți la întâlnire.

Directorul unei companii de producere şi comercializare a materialelor de construcție, Nicolae Tricolici, a spus că oameni de afaceri sunt nevoiți să încalce legea zi de zi, lucru cunoscut de toate lumea, fără să fie şi recunoscut în public. Tricolici a spus că de vină sunt legile care, pe alocuri, ar fi absurde. Astfel s-ar ajunge la situaţia când câteva zeci de controlori sau inspectori pot tăbărî la întreprinderi pentru a efectua verificări, ceea ce ministrul justiției, Vladimir Cebotari, inițiatorul reformei, a numit „terorizarea mediului de afaceri”.

„Noi nu tăiem sau nu reducem din competențele de investigare a organelor de drept cu câteva excepții: se reduce cercul competențelor de investigare a Serviciului de Informații şi Securitate, se exclude urmărirea penală de la Serviciul Vamal şi se reduc competențele de infracțiuni al Centrului Naţional Anticorupție şi a Procuraturii Anticorupție.”

Fosta ministră a industriilor Alexandra Can, directoarea unei întreprinderi de marochinărie, a propus ca după „decriminalizarea încălcărilor economice”, al doilea pas să fie „decriminalizarea instituțiilor statului”.

„După ce trecem acest prim pas, guvernarea poate să gândească măsuri stimulatorii pentru agenţii economici care activează în mediul transparent şi care ar fi stimulatorii şi pentru o mare parte din cei care au mers cu stângul de la început şi li-i greu să iasă la suprafață. Deci ar trebui ca aceste stimulente să facă ca mai mulţi din zona gri să treacă în zona transparentă”.

La dezbaterea de la Ministerul Justiției au participat şi câţiva reprezentanți au organizațiilor neguvernamentale care au criticat proiectul de lege pentru că ar oferi facilităţi celor implicați în frauda bancară. Aceştia i-au îndemnat pe cei din afaceri să nu se lase păcăliți întrucât proiectul iniţiat de guvernare nu le-ar rezolva problemele, ci din contră ar dezlega mâinile pentru foarte probabile abuzuri noi.

Reprezentanţii Centrului analitic Expert-grup au sugerat autorilor să extragă din inițiativa legislativă cele „două grame de otravă”. Din punctul de vedere al celor de la Expert-grup, trezesc semne de întrebare intenția de a elibera de răspundere penală pe cei care manipulează piaţa valorilor mobiliare, încălcă drepturile acţionarilor şi principiile concurenţei.

Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Expert-grup:

„Aceste infracțiuni afectează interesele altor agenţi economici, deci sunt delicte cu efecte negative asupra mediului de afaceri în general. Aceste delicte la nivelul Uniunii Europene se pedepsesc mult mai dur şi în general există tendința în lume de a înăspri sancţiunile, şi nu de a relaxa. Şi ultima îngrijorare este deja una fundamentală: noi nu-i putem stimula pe antreprenorii integri şi oneşti favorizându-i pe cei care încalcă legea”.

Parte din îngrijorările reprezentanților societății civile se regăsesc şi în recomandările partenerilor de dezvoltare pe marginea acestui proiect.

Dacă vor ţine sau nu cont de aceste păreri, cetăţenii vor afla până la sfârşitul acestei săptămâni, când se încheie sesiunea de toamnă-iarnă a legislativului.

XS
SM
MD
LG