Linkuri accesibilitate

Demnitarii de la Comrat refuză să comenteze Declarația Adunării Populare


Adunarea Populară de la Comrat cere autorităţilor centrale să ia măsuri împotriva campaniei de declaraţii simbolice în favoarea unirii cu România.

Vice-preşedintele Parlamentului de la Chişinău, popular-europeanul Valeriu Ghileţchi, a declarat că găseşte nejustificate cerinţele legislativului autonomiei găgăuze de a se lua măsuri împotriva campaniei de declaraţii simbolice în favoarea unirii cu România. Adunarea Populară de la Comrat a adoptat marţi o declarație în care califică drept „neconstituţionale” manifestările unioniste şi acuză puterea centrală de „îngăduinţă” în raport cu cele câteva zeci de autorităţi locale ce au emis declaraţiile simolice de unire. Preşedintele Igor Dodon a anunţat pentru lunea viitoare convocarea Consiliului Suprem de Securitate cu subiectul declaraţiilor de unire pe agendă, spunând tototată că a modificat structura acestui consiliu, fără a da mai multe detalii.

Solicitaţi de noi, rând pe rând, mai mulţi demnitari de la Comrat, începând cu guvernatoarea Irina Vlah şi terminând cu preşedintele Adunării Populare, Vladimir Cîssa, au refuzat să comenteze declaraţia Legislativului autonomiei.

Dar un purtător de cuvânt al Irinei Vlah, Andrei Vedutenko, ne spunea săptămâna trecută, în ajunul unei reuniuni a autorităţilor locale iniţiate de guvernatoare, ce emisese o declaraţie similară de „combatere a unionismului”, că locuitorii autonomiei se simt ameninţaţi de aceste manifestări unioniste şi consideră de datoria lor să le dea răspuns.

În declaraţia adoptată marţi, Adunarea Populară de la Comrat cere şi autorităţilor centrale să ia măsuri împotriva campaniei de declaraţii simbolice în favoarea unirii cu România, acuzând totodată aceste autorităţi de prea multă îngăduinţă în raport cu manifestaţiile unioniste, iar pe autorii declaraţiilor de unire – că ar acţiona împotriva Constituţiei.

Valeriu Ghilețchi
Valeriu Ghilețchi

Vice-preşedintele Parlamentului, popular-europeanul Valeriu Ghileţchi, a declarat astăzi postului nostru de radio că este vorba despre o acţiune politică, pe care autorităţile centrale au de gând s-o trateze cu mult calm, având în vedere, pe de o parte, dreptul tuturor la opinie, iar pe de alta, contextul electoral în care a apărut subiectul:

„Evident că din punct de vedere politic oricine poate acţiuona într-un mod sau altul. Dar declaraţiile nu înseamnă decizii. Nu există la ora actuală intenţii la nivel central de a se lua decizii care ar putea să îngrijoreze cetăţenii care locuiesc în autonomia găgăuză. De aceea, acest apel după mine este nejustificat.”

Preşedintele Igor Dodon, cel care primul a numit „acţiuni antistatale” gestul câtorva zeci de localităţi moldovene de a semna declaraţii simbolice de unire cu România, a anunţat astăzi că va convoca totuşi, inclusiv pe această temă, Consiliul Suprem de Securitate. Reuniunea ar putea să aibă loc lunea viitoare. Igor Dodon a anunţat totodată că a schimbat componenţa Consiliului, fără a spune însă concret pe cine anume din membrii lui i-a exclus. Premierul şi speakerul au refuzat, în trecut, o dată să se prezinte la o şedinţa a acestui Consiliu, iar Dodon a promis să găsească o soluţie pentru ca să poată evita blocajele.

Că autorităţile statului nu ar lua măsurile necesare pentru combaterea unionismului primul care a pretins la fel a fost preşedintele. L-am întrebat pe Maxim Lebedinschi, consilierul lui Igor Dodon, ce instituţii şi ce măsuri anume se au în vedere:

„Instituţiile de forţă - Procuratura generală, SIS, MAI, guvernul în ansamblu... Atât legea cu privire la securitatea naţională, cât şi Constituţia stabilesc că R. Moldova este un stat integru, neutru, iar atât membrii guvernului, cât şi preşedintele au depus jurământul de a păstra integritatea teritorială a R. Moldova. Mesajele care vin au scopul de a lichida R. Moldova ca stat independent, deci ele vin în contradicţie cu acest jurământ.”

În mediul experţilor, cea mai frecvent întâlnită părere e că disputa a izbucnit şi este alimentată exclusiv din cauza contextului electoral. Există şi explicaţia că profit electoral scot din asta, deopotrivă, şi democraţii, şi socialiştii, primii pentru că deviază atenţia publică de la problemele pe care le are, iar cei din urmă - pentru că-şi mobilizează electoratul.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG