Curtea Constituțională a dat o soluție coaliției de guvernământ: cum poate înlocui miniștrii din guvern fără concursul șefului statului atunci când acesta se opune. Soluția a fost găsită în urma celui mai acut conflict etalat până acum de președintele Igor Dodon și guvernare.
Decizia de astăzi a Curţii Constituţionale, prin care Igor Dodon a fost înlăturat de la numirea în funcţie a ministrului apărării, era mai mult decât previzibilă dat fiind faptul că tot Curtea sugerase, într-o hotărâre de acum trei zile, calea pe care ar trebui să se meargă dacă numirea unui ministru este blocată de şeful statului.
Consilierul prezidenţial Maxim Lebedinschi a încercat totuşi să se opună. Mai întîi, el a cerut fără succes recuzarea unor magistraţi ai Curţii, pentru că i-ar fi suspectat că-i consultă în acest caz pe reprezentanţii Executivului. Motivul pentru o astfel de bănuială a constituit-o o declaraţie a preşedin democrat, Andrian Candu, care a spus că juriştii Executivului decid împreună cu Curtea cine, Parlamentul sau Guvernul, şi când va solicita avizul de astăzi al instanţei.
Apoi, Lebedinschi a încercat să convingă magistraţii că decizia de acum trei zile a Înaltei Curţii nu poate fi aplicată pentru soluţionarea blocajului actual, deoarece ar produce efecte doar pe viitor.
Fiind întrebată de Executiv ce e de făcut în situaţia în care şeful statului refuză numirea în funcţie a unui ministru propus de două ori de premier, Curtea Constituţională a spus în acea hotărâre că soluţia e să se constate că funcția de vacantă și, după sesizarea CC pentru fiecare caz în parte, atribuțiile prezidențiale să treacă la președintele Parlamentului sau la premier, pentru ca unui din ei să numească persoanele respective.
Guvernul aşa a şi procedat, iar magistraţii l-au suspendat pe Igor Dodon, fără însă să spună cine anume, premierul sau speakerul, va semna în locul lui decretul de numire a popular - europeanului Eugeniu Sturza.
Funcţia de ministru al apărării a devenit liberă în urmă cu aproape un an, dar Guvernul a înaintat un candidat abia luna trecută.
Igor Dodon a pus piciorul în prag, calificîndu-l pe candidat drept „neprofesionist” şi înaintându-le partidelor puterii propria propunere, cea a unui fost ministru al apărării dintr-un guvern comunist, Victor Gaiciuc.
Înverşunarea cu care s-a opus Igor Dodon acestei numiri în timp ce, în alte subiecte s-a dovedit a fi mai flexibil, a fost explicată de unii experţi prin agajamentele pe care şi le-ar fi luat Igor Dodon în faţa Kremlinului de sprijinul căruia se bucură dinaintea şi pe tot parcursul mandatului.
Mulți dintre analiştii spun că intervenția Curţii Constituţionale în această confruntare e justificată.
Alți observatori înclină să creadă că ţinta finală ar fi numirea, după acelaşi model, a democratului Vlad Plahotniuc în funcţia de premier, speculaţie respinsă însă de Partidul Democrat.
