România nu este o entuziastă când vine vorba să-și vândă propriul gaz. În primul rând că nu are prea mult și rezervele terestre se vor termina curând, în vreme ce costurile pentru extragerea gazului descoperit în Marea Neagră ar putea să fie destul de ridicate. De altfel, România este probabil ultima dintre statele Uniunii Europene care pune în aplicare politica de interconectare cu vecinii, pentru a se asigura în acest fel, reciproc, că nu vor rămâne niciodată fără gaze, chiar dacă în continuare cea mai mare cantitate vine din Rusia. Cu Ucraina, spre exemplu, nu există nici măcar un proiect de conductă prin care să curgă la o adică gaz românesc. Nici măcar gazoductul spre Republica Moldova nu a stârnit prea multă însuflețire, iar reticența românilor poate fi constatată în diametrul modest al conductei, cauza unui debit redus și deci a unei cantități de gaz mici pe care România o trimite pe ruta Iași-Ungheni.
Aceste date sugerează nu doar o anumită precauție, ci și o strategie pe termen lung, prin care România vrea să-și conserve propriile resurse pe termen lung. Nu e un plan public, dar pare să fie o tendință strategică. De aceea nu putea fi credibilă declarația ministrului de externe de la Budapesta făcută la agenția națională de știri MTI prin care se lăuda că România va vinde Ungariei toată cantitatea de gaz ce poate fi transportată din Marea Neagră spre Vest, adică 4,4 miliarde de metri cubi. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, s-a aflat în România la începutul săptămânii, într-o vizită mai degrabă politică, decât diplomatică și, potrivit unor surse demne de încredere, omologul său român, Teodor Meleșcanu, nici n-ar fi vrut să aibă o întrevedere cu acesta. Discuții importante au avut loc, însă, între Szijjártó și liderul social-democrat, Liviu Dragnea, și pe urmă între oficialul ungar și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Există semnalele unor relații tot mai apropiate între actuala coaliție de guvernământ din România de centru-stânga și partidul conservator condus de Viktor Orban.
Nu e foarte clar ce promisiuni s-au făcut între Szijjártó, omul de încredere al premierului ungar, și liderii celor două partide aflate la guvernare în România. Liviu Dragnea a recunoscut că a discutat, între altele, cu ministrul de Externe de la Budapesta și despre proiecte de infrastructură.
În schimb, șeful diplomației române a reacționat destul de enervat, precizând că „nu s-a semnat niciun acord sau vreun alt document bilateral care să facă referire la exportul de gaze dintre România și Ungaria sau la alte proiecte în domeniul energetic”, adăugând că nimic nu s-ar fi putut face fără acordul guvernului. Teodor Meleșcanu a explicat că au fost trecute într-adevăr în revistă proiectele aflate în curs de derulare „fără alte elemente de noutate” și că potrivit reglementări europene nici n-ar fi putut fi vorba „despre surse de gaze sau infrastructură cu dedicație exclusive pentru o anumită destinație”.
