Linkuri accesibilitate

De ce nu le place europenilor gunoiul românesc


Imagine generică

Autoritățile române au fost condamnate de Curtea de Justiție UEpentru că nu au închis cele aproape 70 de de gropi de gunoi neconforme cu normele comunitare.

România nu vrea să renunțe la gropile de gunoi și nu e interesată de reciclarea deșeurilor. Acestea sunt două cauze majore ale poluării din România, dincolo de reziduurile industriale și parcul de mașini învechit.

România a fost condamnată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, după multiple avertismente, fiindcă nu a vrut să închidă cele aproape 70 de de gropi de gunoi neconforme cu normele comunitare.

Înainte să fie primită în Uniunea Europeană în 2007, România s-a angajat să pună în practică cele 13 directive ale Comisiei Europene în domeniul mediului.

Prima dintre ele se referă chiar la deșeuri în general, dar există un act normativ special dedicat depozitării deșeurilor adoptat la Bruxelles încă din 1999.

Gropile neconforme nu sunt râpele de la marginea satelor autohtone, unde localnicii aruncă în mod curent gunoiul menajer, ci acele gropi de la marginea orașelor care ar trebui modernizate, igienizate și eventual dotate cu un incinerator.

Aproape jumătate din locuitorii României nu au la îndemână servicii de salubritate, este vorba despre acea jumătate rurală, până unde nu ajunge rețeaua de canalizare și uneori nici cea de apă.

Apoi, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la reciclare. Ultimul raport făcut de experții de la Bruxelles ai Comisiei Europene anul trecut arăta că rata de reciclare era de 5%.

Alte state comunitare, își reciclează peste 60% din gunoi, cum sunt statele nordice, de pildă. Ținta europeană de reciclare este de 50%. Dar România nu face nimic să o atingă.

Asociațiile ecologice au încercat să schimbe politcile guvernamentale în ultimii ani, dar fără succes. Calculele lor arată că deșeurile menajere conțin până la 20 de procente de hârtie, 5% metal, 5% sticlă, 15 la sută mase plastic. Practic, doar 40% din reziduurile casnice sunt resturi biodegradabile, dar și acelea ar putea fi folosite, dacă România s-ar gândi să facă bani din gunoaie.

Bruxelles-ul a hotărât la începutul lui 2017 să dea în judecată România la Curtea Europeană pentru că administrația autohtonă nu a reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme,care afectează mediul și sănptatea oamenilor. Comisia Europeană a procedat în același fel cu încă șase state membre: Bulgaria, Cipru, Spania, Italia, Slovacia, Slovenia.

Dar nu numai că nu vrea să câștige din deșeuri: România pierde bani după ce a fost pedepsită de Curtea de Justiție a Uniunii Europene fiindcă în ultimii 5 ani, deși a fost avertizată, nu a reușit să scape nici măcar de jumătate din cele peste 100 de gropi de gunoi insalubre, care poluează aerul și solul și care sunt focare de infecție pentru animalele și oamenii din zonele respective.

Termenul până la care România ar fi trebuit să se confromeze normelor europene era de 16 iulie 2009, dar liderii politici nu s-au ocupat niciodată serios de acest subiect. Statele Uniunii Europene sunt obligate prin legislația comunitară să recupereze și să elimine deșeurile fără să pericliteze mediul, fără să le abandoneze sau să le descarce în gropi, ca cele care se folosesc încă la marginea marilor orașe.

Înaintea României, au mai fost condamnate din motive similare Bulgaria, Cipru și Spania.

XS
SM
MD
LG