„Ziarul de Gardă” (zdg.md) publică o analiză intitulată „Reabilitarea drumurilor naționale: patru ani de stagnare” în care arată că „peste 300 km de drum din R. Moldova urmau să fie reabilitați începând cu 2014 și dați în exploatare până în 2017 din contul a circa 300 de milioane de euro, mijloace financiare oferite de finanțatorii externi în cadrul Proiectului de Susținere a Programului în Sectorul Drumurilor. Niciunul, însă, din contractele semnate în perioada 2014-2015, nu a fost onorat în termenul stabilit. În a doua jumătate a anului 2017 și la începutul anului curent, șapte contracte au fost reziliate și urmează să fie licitate din nou”. Autoritățile susțin că „următoarele licitații vor fi organizate cu mai multă atenție”, scrie publicația.
Nicolae Negru scrie în editorialul său pentru „Ziarul Național” (ziarulnational.md) că „întâlnirea de săptămâna trecută dintre Dodon și liderul separatist Vadim Krasnoselski nu a conținut nimic important, decât apologia deșănțată a trupelor ruse, în ciuda guvernării, care vrea să ceară retragerea acestora în cadrul Adunării Generale a ONU”. Potrivit autorului, „surprinzător e doar faptul în sine al întâlnirii, după ce liderul separatist declarase cu diferite ocazii că Dodon nu decide nimic la Chișinău și nu merită să-și piardă timpul discutând cu el din plăcerea conversației. De la ultima lor întrevedere a trecut un an, ceea ce ar demonstra că Krasnoselski e sincer, dar nu și independent. Cineva a decis în locul lui că e timpul să se vadă cu Dodon și el s-a supus. Cine să fie acela? Rogozin? Sau poate vreun „coordonator” local?” – se întreabă Negru.
Anticoruptie.md relatează despre reținerea sub acuzația de corupere pasivă a doi ofițeri de investigație din cadrul Biroului Crime Grave al Inspectoratului de Poliție Bălți. Cei doi, reținuți în urma investigațiilor Procuraturii Anticorupție și SIS, ar fi inițiat dosare penale, după care estorcau bani de la cei vizați, pentru a nu continua urmărirea penală. Unul dintre capetele de acuzație al procurorilor Anticorupție ar fi faptul că cei doi ofițeri au estorcat bani în sumă de 4.000 de lei (circa 200 de Euro) de la un cetățean, care era bănuit de păstrarea substanțelor narcotice în automobilul său. Ofițerii au pretins suma respectivă pentru a nu da curs documentării cazului. Cetățeanul vizat a denunțat cazul la Procuratura Anticorupție, notează portalul.
De ce iubesc găgăuzii Rusia – și acceptă bani europeni. Întrebarea-titlu sună pe portalul moldnova.eu, într-un articol în care se precizează că Uniunea Europeană este cel mai important investitor din UTA Găgăuzia, jumătate din investițiile externe venind în autonomia sudică din UE. În Găgăuzia au fost realizate până acum 58 de proiecte, în valoare totală de 19,5 milioane de euro. După statele din Uniunea Europeană, Japonia este cel mai mare investitor în regiune, contribuind la 15 % din proiectele realizate în cei 7 ani. Alte ajutoare au venit din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – 13%, precum și Banca Europeană de Investiții (BEI) – 13%. Chiar dacă investițiile turcești au crescut fulminant în ultima vreme, Republica Turcia nu este unul din principalii investitori din autonomie. De partea cealaltă investițiile rusești în zonă sunt egale cu zero, din partea Federației Ruse venind doar câteva ajutoare materiale. Cu toate acestea Rusia și Turcia sunt statele care se bucură de cea mai mare simpatie în regiune, unii considerând-o pe prima chiar patria lor. De cealaltă parte Uniunea Europeană este privită cu oarecare teamă, fiind văzută ca un pericol, ce atentează la valorile morale și creștine ale găgăuzilor.
Mold-street.md explică într-o amplă analiză de ce proiectul „Prima casă” lansat de partidul guvernamental în ajunul alegerilor parlamentare, cu scopul declarat să reducă emigrarea şi să motiveze antreprenoriatul, poate fi considerat mai mult electoral decât social. Câteva date – soldul creditelor arată că băncile moldovene, pe fundalul unui picaj în creditarea afacerilor, au reuşit să atragă substanţial mai mulţi clienţi pentru procurarea locuinţelor şi fără programe de stat cu condiţii speciale ca cel în discuţie. În 2017, aceste credite au crescut faţă de 2016 cu 69%, până la 810 mln. lei şi un număr de peste două mii de credite. Comparat cu creditele imobiliare existente în acest moment, programul pare a fi elaborat mai mult pentru a atrage voturi decât ca să ofere o şansă reală la spaţiul locativ celor cu venituri modeste, este concluzia analizei.
