Linkuri accesibilitate

De ce e nevoie de mai puțini parlamentari


Camera Deputaților de la București.

Numărul de aleşi ai poporului nu asigură numaidecât eficiența creației legislative.

Cu excepția notabilă a României, reducerea numărului parlamentarilor, pentru o reducere a costului funcționării legislativului și pentru a asigura o mai mare eficacitate, a devenit o tendință generală în Europa.

Anul acesta, două țări Franța și Portugalia, au trecut la măsuri concrete.

Principala reducere este cea propusă în Franța: președintele Emmanuel Macron și guvernul vor să reducă numărul deputaților, dar și pe cel al senatorilor, cu o treime anul viitor.

Asta înseamnă că numărul deputaților din Adunarea Națională va scădea de la 577 la 404, iar numărul senatorilor de la 348 la 244.

Sigur, reprezentativitatea regiunilor și a teritoriilor Franței va fi asigurată în continuare, ca și până acum. Promisiunea de a reduce numărul legislatorilor fusese făcută de Emmanuel Macron în timpul campaniei sale electorale din 2017.

Devenit președinte, Macron i-a reunit la castelul din Versailles pe cei 900 de deputați și senatori și le-a spus că dorește reducerea numărului lor cu o treime, lucru care nu a fost contestat de niciunul dintre ei.

De altfel, Macron avertizase public parlamentul că dacă deputații nu sunt de acord cu reducerea cu o treime a numărului, atunci el va declanșa un referendum național.

Dar și prin țări ale fostului spațiu sovietic se vorbește de ani de zile de reducerea numărului parlamentarilor. Kîrgîstanul caută să introducă asta în Constituție și să reducă numărul deputaților de la 120 la 90, să-i reducă cu un sfert, 120 de parlamentari fiind o povară prea mare pentru o țară atât de mică.

Există însă și cazul invers, cel al Germaniei, unde, dat fiind sistemul electoral foarte complex, unde fiecare alegător dispune de două voci, numărul de deputați fluctuează de la o legislatură la alta, iar recent nu a încetat să urce. Având teoretic 600 de deputați, numărul acestora a ajuns acum la 709 locuri, altfel zis – cât viitorul Parlament European.

Numărul eurodeputaților din Parlamentul European va scădea relativ simțitor în urma alegerilor europene din mai anul viitor...

Asta pentru că numărul eurodeputaților din Parlamentul European va scădea relativ simțitor în urma alegerilor europene din mai anul viitor, când numărul deputaților se va diminua de la 751 la 705.

Asta se va întâmpla în urma dispariției celor 73 de deputați britanici, în urma ieșirii Marii Britanii din UE, după Brexit.

Din cele 73 de mandate britanice, Parlamentul European a păstrat 27, pe care le-a repartizat țărilor membre care rămân. România urcă astfel de la 32 de scaune la 33. Celelalte 46 de locuri au fost însă pur și simplu anulate, ceea ce va duce la economii de multe milioane de euro.

Circulă însă, printre politologi, și teoria contrarie și anume că, paradoxal, pentru mai multă democrație numărul parlamentarilor ar trebui sporit, nu redus. Asta pentru că un număr mic de deputați e mai ușor de controlat și manipulat politic decât un număr mai mare. Acestea sunt însă rațiuni și considerente care funcționează în cazul unor țări mari, cum sunt, din nou, Franța sau Marea Britanie, iar nu în cazul Kîrgîstan sau Moldovei, pentru care reducerea numărului parlamentarilor ar fi o binefacere financiară foarte mare, mai ales într-o situație în care până și Parlamentul European își pune problema economiilor.

***

Parlamentul de la Chişinău a aprobat azi, la sfârşit de mandat, organizarea unui referendum consultativ privind reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 și dreptul alegătorilor de a-i revoca pe deputați. Referendumul, propus de Partidul Democrat de guvernământ, va avea loc odată cu alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Anexarea plebiscitului la scrutinul parlamentar va conduce la economisirea resurselor financiare, a explicat deputatul democrat Sergiu Sîrbu. El a declarat că 61 de deputați ar fi un număr optim pentru a asigura eficiența legislativului:

Sergiu Sîrbu
Sergiu Sîrbu

„Este o cifră absolut logică care va asigura eficienţă, iar, pe de altă parte, să nu avem deputaţi în plus care să stea să adoarmă patru ani în Parlament şi să nu facă nimic pentru poporul R. Moldova”.

Opoziţia liberal-democrată şi cea liberală au calificat iniţiativa guvernării drept una populistă. E un balon de săpun şi un truc electoral, a afirmat liberalul Roman Boţan.

„E o ultimă sforțare a majorității parlamentare controlată de PD de a aduna puncte de simpatie din partea cetăţenilor care evident nu vă plac şi nici nu o să vă dea votul.”

Liberal democratul Tudor Deliu: „Pe ultima sută de metri asistăm la o maşinărie odioasă care pregăteşte în cele mai mici detalii o campanie electorală ce va duce la confuzionare a cetăţenilor şi la un eşec democratic lamentabil.”

Nu există însă nicio garanție că următorul legislativ va pune în aplicare cele două propuneri ale plebiscitului...

Opoziţia a insistat asupra faptului că referendumul nu va produce rezultate imediate deoarece este doar unul consultativ. Decizia finală va aparţine viitorului Parlament ce va rezulta după scrutinul general. Nu există însă nicio garanţie că următorul legislativ va pune în aplicare cele două propuneri ale plebiscitului, chiar dacă acestea vor fi sprijinite de cetăţeni, iar rezultatele le va confirma Curtea Constituţională.

De altfel Înalta Curte a interzis anterior desfășurarea unui plebiscit concomitent cu alegerile parlamentare, numai că atunci era vorba despre un referendum constituțional care urma să producă rezultate imediate. Curtea constata atunci că ideea comasării celor două tipuri de scrutine ar putea restrânge exercitarea dreptului la vot. Pentru a elimina însă orice ambiguitate, democraţii s-au asigurat în ajun modificând Codul Electoral astfel încât să facă posibilă comasarea scrutinelor. Modificare a fost însă promovată netransparent, prin ocolirea avizului comisiei de profil, a spus liberal democratul Tudor Deliu.

Potrivit recentelor sondaje, micşorarea numărului de parlamentari este o idee susţinută de majoritatea cetăţenilor. Iată de ce unii experţi consideră că democraţii vor să-şi maximizeze scorul în parlamentare consultând cetăţenii pe un subiect atât de popular. Sprijinind această idee la plebiscit, alegătorii vor avea tendinţa să-i voteze şi pe autorii acestei idei, spun unii experţi.

Asociaţia Promo-LEX constată că micșorarea numărului de deputați putea fi adoptată de către legislativ, fără o consultare populară costisitoare și cu rezultate incerte....

Asociaţia Promo-LEX, specializată în monitorizarea scrutinelor, constată, într-o notă critică a iniţiativei, că aceasta ţine mai degrabă de oportunitate politică decât de interes public şi că micșorarea numărului de deputați putea fi adoptată de către legislativ, fără o consultare populară costisitoare și cu rezultate incerte.

Chestiunea reducerii numărului deputaţilor a mai fost propusă în 2016 la un referendum iniţiat de opoziţia extraparlamentară care însă nu a mai avut loc. Atunci se propunea reducerea numărului de parlamentari de la 101 la 71. Autorii spuneau atunci că raportat la numărul populației 71 ar fi numărul optim de aleşi ai poporului, pe de o parte, iar pe de alta, ar însemna şi optimizarea cheltuielilor publice.

Experții spun că nu există o formulă general acceptată de calcul a numărului optim de parlamentari şi ca nimeni nu poate afirma că numărul de aleşi ai poporului asigură numaidecât eficienţa creației legislative.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG