Linkuri accesibilitate

De ce dispar în număr atât de mare pensionarii din România


În România, scăderea naturală a numărului pensionarilor a dus la echilibrarea balanței dintre salariați și pensionari. În ultimul trimestru al anului trecut s-a înregistrat o scădere de 6000 de pensionari. Așadar, echilibrul dintre cele două categorii se așază nu atât pe baza creșterii numărului locurilor de muncă, ci din păcate, pe dispariția, uneori prematură, a celor aflați la vârsta senectuții.

Despre cauzele scăderii numărului pensionarilor se vorbește foarte puțin sau deloc. Viața la limita sărăciei este însă principala cauză a scăderii numărului lor. Este vorba, mai cu seamă, despre cei care la începutul anilor 1990 s-au grăbit să iasă la pensie, profitând de legislația generoasă care le permitea celor care aveau peste 25 de ani de muncă să acceseze această opțiune. Tinerii pensionari de acum 27 de ani au astăzi pensii destul de mici și unii dintre ei trăiesc greu de la o lună la alta. Aceștia primesc, în general, pensia medie care a trecut puțin de 200 de euro (930 de lei). În vreme ce, mai mult de jumătate de milion au început să ia pensia minimă, deja majorată, de 115 euro (520 de lei).

La toate acestea se adaugă o altă statistică, cea care arată că rata medie de decese înregistrate de România este peste rata mortalităţii din Uniunea Europeană: 13 decese la mia de locuitori, faţă de media UE de 10 decese la mia de locuitori.

În ultimii doi ani, numărul pensionarilor a scăzut cu circa 100.000 de persoane. Această statistică cinică a dus la aproximativa egalizare a pensionarilor cu salariații, dar acest lucru nu înseamnă că piramida socială a devenit cu adevărat sănătoasă. Ea rămas inversată, fiindcă tot pe spezele angajaților cade marea povară. Astfel, conform datelor celor mai recente furnizate de ministerul Muncii, în România 5,84 de milioane de persoane beneficiau anul trecut de șapte tipuri de asistență socială (ajutor pentru încălzirea locuinței, alocații de stat pentru copii, alocații pentru susținerea familiei, drepturi pentru persoane cu dizabilități, plăți pentru ajutoare sociale, indemnizații pentru creșterea copilului, alocații de plasament). În total, peste 2 miliarde de euro au fost direcționați spre ajutor social, adică 1,3% din Produsul Intern Brut.

5 milioane de pensionari, 600.000 de oameni fără locuri de muncă, aproape 4 milioane de copii și adolescenți sunt de asemenea susținuți tot de cei circa 5 milioane de oameni activi. Acum câțiva ani, Ziarul financiar scria despre pericolul piramidei inversate pe care stă economia românească, pornind de la faptul că 3,1 milioane de salariați din mediul privat susțineau, prin veniturile lor și dările plătite către bugetele de stat - 15 milioane de bugetari, copii, pensionari și persoane care primeau ajutoare sociale de diverse forme.

Lucrurile par că se îmbunătățesc la suprafață, dacă luăm în calcul datele publicate astăzi de Institutul Național de Statistică, fiindcă raportul dintre numărul de pensionari şi cel de salariaţi a rămas anul trecut de 9 la 10, ceea ce înseamnă că 10 angajaţi activi susţin nouă pensionari. Numai că acest raport variază de la un judeţ la altul. Spre exemplu, în vreme ce în Bucureşti sunt cinci pensionari la zece salariaţi, în judeţul Teleorman, de unde vine șeful PSD, Liviu Dragnea, raportul este de 17 pensionari la 10 salariaţi.

XS
SM
MD
LG