Linkuri accesibilitate

Dăncilă la Bruxelles: Juncker promite României intrarea în Schengen


La primirea Vioricăi Dăncilăde către Jean-Claude Juncker, Bruxelles, 5 decembrie 2018

Unii găsesc mai degrabă liniștitor faptul că România nu va avea în realitate decât o președinție efectivă de trei luni și jumătate, dat fiind oprirea în aprilie a activităților Parlamentului UE pentru alegerile din mai...

Așa cum este uzanța, Comisia Europeană s-a reunit astăzi cu guvernul României, reuniunea care ar fi fost banală și formală de n-ar fi fost temerile în legătură cu capacitatea României de a asuma președinția Consiliului UE.

Cu toate astea, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, s-a arătat jovial, pe o notă resemnată, apărând în fața presei încadrat de Viorica Dăncilă și de Corina Crețu.

Vorbind în franceză, așa cum o face sistematic de când Brexitul a devenit inevitabil, Juncker a căutat să risipească temerile că România nu ar fi pregătită, ba chiar a spus că e convins că România va ști să gereze efectele Brexit, după ieșirea Marii Britanii din UE pe 30 martie anul viitor.

Bonom, Juncker a spus că ar dori ca România să intre în Schengen până la sfârșitul mandatului actualei Comisii, altfel zis până la sfârșitul anului viitor.

Scepticismul rămâne. Îngrijorătoare a fost de pildă demisia luna trecută a Ministrului Afacerilor Europene, Victor Negrescu, înlocuit în grabă cu diplomatul, apropiat lui Dragnea, George Ciamba.

Cei care sperau ca România, în cele din urmă, să nu preia președinția UE au fost dezamăgiți, deoarece nu există un mecanism pentru așa ceva. Cazul Marii Britanii este irelevant, întrucât ea a ales singură să se retragă. De altfel, președinția britanică a Consiliului UE ar fi trebuit să înceapă din ianuarie si Londra este cea care a renunțat, în mod logic, să și-o exercite, din pricina Brexit-ului, făcând ca președinția României să se decaleze.

Procedura inversă, de excludere a unei țări, pentru a o împiedica să preia președinția, nu este însă posibilă și nu a fost prevăzută în tratate.

România ar fi trebuit până acum să fi fost în contact permanent cu Austria, pe toate dosarele. Austria deține actualmente președinția UE, până la sfârșitul anului, iar anul 2019 va fi împărțit între România și Finlanda.

Rămâne însă un moment unic, nemaiîntâlnit, pentru că alegerile europene vor avea loc chiar atunci, în prima jumătate a lui 2019, însă doar în 27 de țări, pe fundalul ieșirii Marii Britanii din UE.

România va trebui să administreze și să arbitreze toate astea, în cele șase luni, pe fundal de alegeri parlamentare europene. Intre ianuarie-iunie 2019, așadar: Brexit, alegeri europene, un nou Parlament și o nouă Comisie UE, totul administrat de România lui Dragnea și Dăncilă.

În scurta sa alocuțiune ținută în română Viorica Dăncilă a tot ezitat între „președenție” și „preșidenție”. România va mai primi această președinție rotativă abia peste 14 ani.

Sarcina României va fi cu atât mai dificilă, cu cât Parlamentul UE își va opri activitatea in luna aprilie, pentru a se pregăti pentru alegerile europene din mai. Asta lasă, de facto, mai puțin de patru luni României pentru a rezolva cât mai multe dosare, deși unii găsesc mai degrabă liniștitor faptul că România nu va avea în realitate decât o președinție efectivă de trei luni și jumătate.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG