Linkuri accesibilitate

Este una dintre instituțiile fundamentale ale statului de drept.

Curtea de Conturi, sau Curtea de Audit, este acea instituție independentă care verifică folosirea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.

Ea este, istoric, una dintre instituțiile fundamentale ale statului de drept și a fost înființată odată cu centralismul birocratic al primelor state moderne, Franța lui Napoleon sau Prusia lui Bismarck.

În Țările Române, ea a fost creată de către domnitorul Cuza, apoi abolită de comuniști și recreată după 1989.

Potrivit legii, controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite de lege. Hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, prin care se cer Curții de Conturi efectuarea unor controale, sunt obligatorii.

În România, Curtea este reprezentată în toate județele printr-o Cameră de Conturi locală.

Potrivit legii, controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite de lege...

Curtea de Conturi are, așadar, autoritate chiar și asupra guvernului, fiind controlată doar de parlament. În mai toate țările, de asemenea, Curtea de Conturi aprobă bilanțul anual făcut public de către Ministerul de Finanțe.

Există și cazuri speciale: în Marea Britanie, organismul echivalent se numește Oficiul Național de Audit și, deși funcționează în mare ca mai toate celelalte organisme echivalente din țările UE, cel britanic a fost foarte adesea criticat pentru funcționarea sa. Oficiul britanic de audit a prezentat până recent o serioasă opacitate în funcționare și deseori nu și-a publicat rezultatele și rapoartele.

Mai mult, Marea Britanie este singura țară din UE unde Oficiul Național de Audit însuși a fost învinuit de grave neregularități. Fostul șef al Oficiului, John Bourn, a fost acuzat că ar fi folosit fonduri publice pentru luxoase vacanțe personale, ba chiar, lucru extrem de grav, că organismul respectiv, echivalentul Curții de Conturi, așadar, a împiedicat în 2006 buna desfășurare a unei anchete a poliției într-un contract britanic de vânzare de armament către Arabia Saudită.

La nivelul Uniunii Europene există apoi o Curte Europeană de Conturi care verifică folosirea bugetului comunitar. Aceasta e compusă din 28 de membri, câte unul din fiecare țară a UE, număr care, desigur, după ieșirea Marii Britanii din UE se va reduce la 27.

***

Curtea de Conturi
Curtea de Conturi

Zicala „câinii latră, caravana trece” descrie, probabil, cel mai bine efectele pe care le au rapoartele de audit ale Curții de Conturi, instituția supremă de control financiar din R. Moldova. Ilegalitățile în gestionarea banului public, constate de Curte, deseori rămân fără ecou din partea organelor de drept. Prejudiciile nu sunt recuperate, iar instituțiile publice auditate ignoră în mare parte recomandările Curţii de Conturi. Aceste constatări reies din rapoartele Curţii, precum şi din analizele Centrului independent Expert-Grup care monitorizează modul în care sunt executate recomandările Curții de Conturi.

Cel mai recent raport de audit vizând transportul public a constat mai multe nereguli în cheltuirea resurselor bugetare, între care aproape 1 miliard de lei aruncaţi în vânt de Parcul Urban de Autobuze pentru procurarea unor unităţi de transport defecte. În raport se mai precizează că Parcul de autobuze nu a executat nicio recomandare din cele 14 formulate de Curtea la precedentul audit.

Raportul anual al Curţii de Conturi, audiat în parlament în noiembrie 2017, estima prejudicii de peste 11 miliarde de lei la buget cauzate de deficiențele în gestionarea fondurilor publice și la raportarea financiară. Preşedintele Curţii, Veaceslav Untilă, nu a putut spune atunci cât din acest prejudiciu a fost recuperat:

„La scrisorile pe care le adresăm organelor de drept primim răspunsuri ca să avem răbdare pentru că e taina anchetei şi că vom primi răspunsul când ancheta va fi dusă la bun sfârşit. Curţii de Conturi îi este foarte greu să urmărească restituirea banilor pe care noi îi depistăm în cadrul misiunilor de audit.”

Anul trecut Curtea de Conturi a expediat organelor de drept 9 cauze, 8 se află în examinare, iar pe una a fost refuzată pornirea urmăririi penale. Datele Curţii de Conturi arată o descreștere în ultimii ani a cauzelor penale pornite urmare a neregulilor constate de auditori, de la 43 în 2013 la circa 3 în 2016.

În ce priveşte investigarea potențialelor iregularităţi cu caracter economic, nu am văzut o evoluţie sau un interes prea mare din partea instituţiilor de drept...

Dacă luăm în calcul nivelul deosebit de înalt al iregularităților, numărul dosarelor inițiate și finalizate este prea mic, constata experta Tatiana Savva de la Centrul Expert Grup, într-un studiu publicat în 2017 în care a analizat modul în care au fost executate recomandările Curții de Conturi. Experta spune că în mod normal organele de drept ar trebui să se autosesizeze pe marginea deficienților constatate în rapoartele de audit:

„În ce priveşte investigarea potențialelor iregularităţi cu caracter economic, nu am văzut o evoluţie sau un interes prea mare din partea instituţiilor de drept. Urmează să-i întrebaţi pe cei din Procuratura Generală, pe cei din sistemul judecătoresc de ce aceste cauze care deşi sunt intentate de către procuratură şi instrumentate de către organele de drept odată ajunse în sistemul judecătoresc dispar. Curtea de Conturi aici nu poate să facă nimic. Noi avem nevoie de Curtea de Conturi să ne spună care sunt problemele. Nu este în atribuţia Curţii de Conturi să pedepsească.”

Tatiana Savva spune că nivelul de implementare a recomandărilor Curţii s-a ameliorat, dar oricum rămâne a fi extrem de scăzut. Mulţi s-ar putea întreba de ce atunci ar mai fi nevoie de o instituţie de audit din moment ce vocea acesteia e ignorată. Iată răspunsul expertei:

„Avem nevoie de Curtea de Conturi pentru că ea este câinele de pază. Este instrumentul parlamentului, iar parlamentul trebuie să ceară o mai bună responsabilizare a guvernului, ministerelor, agenţiilor vizate în rapoartele curţii. Să se vină cu un raport anual în care să se spună de ce nu sunt executate recomandările Curţii de Conturi şi care sunt paşii concreţi pe care guvernul îi va întreprinde pentru a rezolva problemele din sistemul public.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG