Victoria Iftodi a fost numită judecător la CC din partea guvernului în locul lui Al. Tănase, care încă este președintele Curții, dar al cărui mandat de judecător a expirat la 14 aprilie. Cine este Iftodi și cum ar putea influența numirea ei deciziile CC, ce rol va juca mai departe Al. Tănase, am întrebat-o pe corespondenta noastră.
Înlocuitoarea lui Tănase a fost în trecut notar şi profesor universitar, iar în anii 2004-2006 ministră a justiţiei într-un guvern comunist. A mai fost ambasador în Franţa şi, totodată, reprezentant pe lângă UNESCO.
Recent, tot guvernul Filip a numit-o în funcția de membru în Consiliul de Integritate al Autorității Naționale de Integritate. Şi atunci, dar şi acum, gestul a fost văzut de analişti ca dovadă a faptului că democraţii sunt într-o colaborare latentă cu socialiştii, Iftodi fiind considerată exponenta celei din urmă formaţiuni politice.
Ministrul mediului, Valeriu Munteanu, care la fel ca şi colega sa liberală de la Ministerul educaţiei, nu a votat pentru această numire, ne-a explicat ulterior într-o intervenţie prin telefon motivul:
„Noi avem o decizie mai veche a PL că nu vom perpetua şi nu vom susţine în funcţie nici un exponent al guvernării Voronin, or dna Iftodi a fost ministru al justiţiei într-o perioadă foarte complicată pentru Republica Moldova. Nu putem avea încredere în dumneaei în calitate de judecător la Curtea Constituţională.”
Cei doi miniştri liberali au respins astăzi şi alte numiri, bunăoară cea a socialistului Andrei Neguţa în funcţia de ambasador la Moscova, sau a lui Victor Sorocean, tot socialist, în postul de ambasador în Republica Belarus. Numirea acestora s-a produs totuşi prin voturile celorlalţi membri ai executivului.
Dar iată cum comentează analistul politic Victor Ciobanu ceea ce s-ar ascunde în spatele refuzului lui Alexandru Tănase de a pretinde la un nou mandat de judecător al Curţii Constituţionale. Fostul şef de instanţă nici nu a participat la concurs, deşi legea i-ar fi permis şi, în plus, ar fi avut şanse ca şi garantate:
„PL-ul pleacă, aşa că trebuie de format ceva nou, o formaţiune pe segmentul unionist. Tănase este candidatul cel mai potrivit: el „ne-a fericit” cu limba română, mai nou a numit trupele ruseşti „de ocupaţie”. Deci, este candidatul perfect pentru a adjudeca acest segment, care este unul destul de semnificativ, iată deja depăşeşte în sondaje 20 la sută. Acum, probabil, va face parte dintr-o construcţie unionistă, împreună cu Şalaru, fără Şalaru deja nu mai contează.”
Deşi nu este obligat să efectueze numiri ca aceea a magistraţilor la Curtea Constituţională prin concurs, guvernul spune ca a organizat unul. Numai că totodată a renunţat la proba scrisă şi a interviului, examinând doar dosarele celor doi participanţi, prin ce şi-a atras criticile celor care cred că această competiţie ar fi fost mimată.
„Testele grilă şi interviurile sunt în toate sistemele de drept. De ce ele nu sunt bune, nu este clar”, spune bunăoară Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice.
Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, ne-a explicat pe de altă parte:
„Noi selectăm din persoane cu mare notorietate. Apare întrebarea cine este în drept, din punct de vedere moral şi profesional, să evalueze candidaţii? De aceea am renunţat la aceste probe. Dar, pe de altă parte, guvernul trebuie să-şi poată folosi instrumentul acesta de a face astfel de numiri.”
