Linkuri accesibilitate

CC: „Ocupația militară a unei părți a teritoriului R. Moldova... nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate”


„Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau a baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională”.

Curtea Constituțională s-a pronunțat marţi asupra unei sesizări depuse de liberali, care au vrut să știe dacă articolul despre neutralitatea țării e legal, de vreme ce s-a născut într-o vreme când în stânga Nistrului se aflau trupe rusești. Curtea a răspuns în așa fel încât nu a criticat neutralitatea, dar nici cooperarea cu NATO. Prin vocea președintelui ei a condamnat apoi prezența trupelor rusești în regiunea transnistreană, supărându-l pe președintele pro-rus Igor Dodon.

În hotărârea Curţii se arată că „ocupația militară a unei părți a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum și lipsa recunoașterii și a garanțiilor internaționale a acestui statut nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate”.

În acest prim punct, Curtea pare să nu dea satisfacţie aşadar liberalilor, care cel mai probabil ar fi vrut să audă că neutralitatea ar fi nulă din moment ce apare în legea supremă într-un moment în care este încălcată de o armată străină.

Dar hotărârea Curţii mai conţine două elemente ce capătă importanţă în contextul politic actual din Republica Moldova. Bunăoară, Curtea spune că statutul de neutralitate înscris în Constituție nu împiedică Republica Moldova să participe la sisteme colective de securitate. Şi, la fel, că „dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau a baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională”.

Dionis Cenușă
Dionis Cenușă

Prin asemenea interpretări, crede analistul politic Dionis Cenuşă, magistraţii au răspuns mai degrabă nu autorilor sesizării, ci preşedintelui Igor Dodon: „Este o hotărâre care aduce câteva clarificări despre cât de departe poate să meargă o colaborare dintre Republica Moldova şi NATO de exemplu. Eu o văd ca un răspuns dat preşedintelui Dodon. Necesitatea de a avea această hotărâre acum este legată de încercarea preşedintelui Dodon de a obstrucţiona participarea Republicii Moldova la operaţiuni. Este continuarea acelui mini război între preşedinţie şi guvern, în care guvernarea îşi arată din nou abilitatea de a-şi promova agenda.”

Din momentul instalării în fotoliu de şef de stat, Igor Dodon a împiedicat participarea militarilor moldoveni la câteva exerciţii militare în România, unde ar fi trebuit să se antreneze alături de soldaţi din statele NATO. La fel, el se opune deschiderii unui oficiu civil de legătură NATO la Chişinău, spunând că acesta va încălca statutul de neutralitate, şi cere NATO să recunoască, printr-un acord scris, neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.

Despre hotărârea de marţi a Curţii, Igor Dodon a spus că aceasta pune la îndoială acest statut şi că magistraţii ar fi făcut asta pentru că ar fi, mulţi dintre ei, şi cetăţeni ai României.

Analistul politic Igor Munteanu, director executiv al Institutului de Dezvoltare şi iniţiative Sociale Viitorul, crede, pe de altă parte, că atât liberalii, cât şi Curtea Constituţională au greşit, pentru că s-au limitat la instrumente juridice interne şi au evitat să apeleze la cele oferite de dreptul internaţional. Consecinţa ar fi, la părerea lui Munteanu, ratarea unei şanse unice de a tranşa o dată şi pentru totdeauna subiectul:

„Această decizie este incompletă şi nu dă răspuns la întrebarea de bază: ce fel de neutralitate are Republica Moldova, în condiţiile în care trupe străine sunt prezente pe teritoriul statului fără acceptul autorităţilor constituţionale? Deja am observat nişte reacţii total predictibile din partea unor agenţii de ştiri ruseşti care spun aşa: „Aflarea trupelor ruseşti în Republica Moldova nu contravine principiului de neutralitate”. Deci, partea rusă deja manipulează această interpretare a Curţii Constituţionale în propriul interes. Iar Curtea Constituţională a pierdut o şansă foarte bună de a pune lucrurile la punct sub aspect constituţional şi al dreptului internaţional. Pentru că în dreptul internaţional autoproclamarea statutului de neutralitate nu produce niciun fel de efecte, produce efecte doar atunci când neutralitatea este acceptată şi recunoscută de către alte ţări.”

Pentru majoritatea juriştilor, însă, hotărârea de marţi a Curţii trezeşte nedumeriri mai ales prin faptul că a fost pronunţată, contrar unor cutume, la mai mult de trei ani de la depunerea sesizării. Încă în decembrie 2014. Curtea îşi fixase deja o dată o şedinţă în care urma să se pronunţe pe marginea sesizării liberalilor, dar a renunţat după ce şeful statului de atunci, Nicolae Timofti, le ceruse magistraţilor să analizeze o dată în plus chestiunea.

XS
SM
MD
LG