Linkuri accesibilitate

Igor Munteanu: „Curtea Constituţională a încercat să împace capra cu varza și să găsească o soluţie solomonică”


Igor Munteanu intervievat de Liliana Barbăroșie

Un interviu cu directorul executiv al IDIS „Viitorul” de la Chişinău.

Curtea Constituţională a spus marţi, drept răspuns la o solicitare depusă cu trei ani în urmă de liberali, că principiul neutralităţii consfinţit de constituţie nu poate fi pus la îndoială chiar dacă atunci când s-a adoptat constituţia, o parte din teritoriul Republicii Moldova era deja ocupat de trupe ruse. Fostul ambasador moldovean la Washington, actualmente director executiv al IDIS Viitorul de la Chişinău, Igor Munteanu, a spus într-un interviu la Europa Liberă că, printr-o asemenea interpretare, Curtea Constituţională a ratat şansa tranşării chestiunii neutralităţii moldoveneşti din punctul de vedere al dreptului internaţional.

Igor Munteanu: „Mie mi se par extrem de interesante atât iniţiativa deputaţilor, care au încercat să atace prevederea de neutralitate din Constituţie, cât şi răspunsul Curţii Constituţionale. În primul rând, este extrem de importantă, esenţială încercarea autorilor sesizării de a reinterpreta statutul de neutralitate şi a promova ideea de nulitate a conceptului de neutralitate a conceptului de neutralitate pe baza faptului că, la momentul în care s-a adoptat Constituţia, deja condiţiile de neutralitate erau încălcate prin prezenţa unei armate străine.

Şi mi se pare, de asemenea, interesant felul în care Curtea Constituţională a încercat să împace capra cu varza și să găsească o soluţie solomonică: pe de o parte, de afişare a continuităţii şi valabilităţii termenului de neutralitate în condiţiile în care se foloseşte conceptul de „teritoriu ocupat”; şi, în acelaşi timp, de clarificare a faptului că dislocarea sau participarea în misiuni de menţinere a păcii în străinătate nu contravine statutului de neutralitate.

Aici vreau să spun următoarele: în general, autorii sesizării pornesc de la terminologia de drept civil care este legată de conceptul de nulitate a actelor şi de neproducere a efectelor, ca urmare a faptului că nu au existat condiţiile necesare pentru adoptarea unui act juridic. Aceasta vine din Codul Civil. Şi, respectiv, actele care sunt lovite de nulitate, prin definiţie, nu pot fi restabilite.

Autorii sesizării folosesc acest concept pentru invocarea neconcordanţei între termenul autoproclamat de neutralitate pentru Republica Moldova şi condiţiile existente în care avem o armată străină ş.a.m.d. Iar Curtea Constituţională răspunde, astfel, că chiar dacă a existat o armată înainte de adoptarea Constituţiei şi de autoproclamarea statutului de neutralitate, oricum, neutralitatea există. Pentru că aşa o vedem noi, pentru că face parte din corpul constituţional al statului şi ei, ca gardieni ai acestui text, ai acestui corp constituţional, consideră că nu există o contradicţie între prezenţa trupelor militare pe care ei le consideră totuşi neconstituţionale, dar cu prevederea de neutralitate.

Ce avem în final? Avem în final o încercare de a spune anumite lucruri, fără a le spune până la capăt.

Pentru că, dacă spui „teritoriu ocupat militar” în primul punct al interpretării pe care o dă Curtea Constituţională, trebuie să spui care sunt efectele acestei ocupaţii militare a teritoriului asupra Constituţiei şi asupra valabilităţii legilor Republicii Moldova pe teritoriul ocupat. Nu poţi să te ascunzi, nu poţi să închizi propoziţia aici. Din acest punct de vedere, Curtea Constituţională nu spune tot.

A doua observaţie pe care eu o fac este că nu poţi să tratezi incompatibilitatea existentă între prezenţa unei armate străine conform acordului de încetare a focului din iulie 1992 cu prevederile neutralităţii, dacă nu foloseşti dreptul internaţional. Nu Codul Civil, care a fost invocat cu nulitatea actelor de către autori, dar dreptul internaţional. Pentru că în dreptul internaţional autoproclamarea statutului de neutralitate nu produce niciun fel de efecte, produce efecte doar atunci când neutralitatea este acceptată şi recunoscută de către alte ţări. Aceasta porneşte încă din 1625, de la Hugo Grotius, care în lucrarea sa „De jure belli ac pacis” vorbeşte ce înseamnă neutralitatea. Şi aceasta înseamnă că cei care vor să rămână în pace trebuie să-şi manifeste imparţialitatea în raport cu alte părţi, cu aprovizionarea cu materiale de război şi cu acceptarea tranzitului liber.

Noi nu suntem un teritoriu care să accepte tranzitul liber al unor alte părţi, respectiv, nu există din sensul antic al conceptului de neutralitate nicio relevanţă pentru actuala stare de lucruri. Iar faptul că Republica Moldova nu este recunoscută ca stat neutru nici de către ONU, nici de către alte părţi, loveşte de nulitate prevederea de neutralitate a Republicii Moldova.

În plus, statele neutre fac parte pe plan internaţional din anumite grupuri de ţări, cu este G77 (grupul celor 77) sau mişcarea de nealiniere. Or, Republica Moldova nu este un stat nealiniat. Noi avem încheiat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană, avem foarte multe alte tratate politice semnate, inclusiv, pe alocuri strategice, avem relaţii speciale cu anumite state. Noi nu suntem nealiniaţi. Acest lucru Curtea Constituţională nu îl precizează, nu îl expune în motivele prin care răspunde la sesizarea anterioară şi, respectiv, este o decizie incompletă la articolul 11 din Constituţie.”

Europa Liberă: Şi de ce credeţi că face Curtea Constituţională acest lucru, adică nu spune tot, sau dă o decizie incompletă, dat fiind faptul că se cunosc circumstanţele: sesizarea a fost pusă demult, vreo trei ani în urmă, după aceasta domnul Timofti (Nicolae Timofti, atunci preşedinte al Republicii Moldova) a solicitat Curţii Constituţionale să amâne examinarea ei; acum această interpretare este dată în ultima zi de mandat a actualului şef de la Curtea Constituţională şi totul se întâmplă pe fundalul unor disensiuni între liberali şi democraţi în coaliţie și înainte de a se deschide un centru NATO la Chişinău? Dumneavoastră cum le-aţi aşeza pe toate?

Igor Munteanu: „Curtea Constituţională, eu cred că are anumite termene în care trebuie să răspundă la sesizările deputaţilor pe motiv de neconstituţionalitate. În cel de-al doilea rând, preşedintele Curţii Constituţionale va pleca probabil din poziţia sa şi, este de presupus, va pleca într-o anumită misiune politică. Respectiv, el are nevoie, efectiv vorbind, de anumite instrumente prin care, probabil, se va remarca pe scena politică, aceasta însemnând că va folosi această terminologie de „teritoriu ocupat”, dar fără o dezvoltare suficientă în decizia definitivă şi finală care nu poate fi supusă niciunei căi de atac, în propriile scopuri politice.

Dar, din punct de vedere constituţional, această decizie este incompletă şi nu dă răspuns la întrebarea de bază: ce fel de neutralitate are Republica Moldova, în condiţiile în care trupe străine sunt prezente pe teritoriul statului fără acceptul autorităţilor constituţionale? Deja am observat nişte reacţii total predictibile din partea unor agenţii de ştiri ruseşti care spun aşa: „Aflarea trupelor ruseşti în Republica Moldova nu contravine principiului de neutralitate”. Deci, partea rusă deja manipulează această interpretare a Curţii Constituţionale în propriul interes. Iar Curtea Constituţională a pierdut o şansă foarte bună de a pune lucrurile la punct sub aspect constituţional şi al dreptului internaţional.”

XS
SM
MD
LG