Linkuri accesibilitate

Curiozitățile Centenarului (8): Metamorfozele lui Pantelimon Sinadino (1875-1940?)


Pantelimon Sinadino s-a născut într-o familie de negustori greci. Bunicul său, Pantelimon I. Sinadino, a fost primar al Chișinăului în perioadele 1837-39 și 1840-42, iar tatăl, Victor Sinadino, cetățean de onoare al Chișinăului, a ctitorit câteva edificii importante în oraș, printre care biserica Sfântul Pantelimon (1891, împreună cu fratele său Ioan) și Banca orășenească (în prezent, Sala cu orgă).

Biserica Sf. Pantelimon din Chișinău, ctitoria familiei Sinadino. Sursă: Arhiva ziarului „Timpul”
Biserica Sf. Pantelimon din Chișinău, ctitoria familiei Sinadino. Sursă: Arhiva ziarului „Timpul”

La 25 aprilie 1903 P. Sinadino devine primarul Chișinăului în locul lui Carol Schmidt, care demisionase în semn de protest față de Pogromul de la Chișinău. A ocupat funcția de primar până la 20 ianuarie 1904. Revine în postul de primar al Chișinaului pe 11 noiembrie 1905, fiind desemnat să dețină acest post pe un termen de patru ani. La 6 februarie 1907 este ales membru al Dumei a II-a de Stat a Rusiei țariste, iar la 14 octombrie același an este ales membru pentru Duma de Stat de legislatura a III-a. Per total, Sinadino a activat în Duma rusă din 1907 până în 1917. La 22 octombrie 1909 este ales a treia oara primar, dar la 15 februarie 1910 își dă demisia.

Pantelimon Sinadino (1875-1940?) Sursă: Centrul de Cultură și Istorie Militară, Chișinău
Pantelimon Sinadino (1875-1940?) Sursă: Centrul de Cultură și Istorie Militară, Chișinău

In 1917 devine membru în Sfatul Țării din partea minorității grecești. În Comisia însărcinată cu organizarea acestui organ, Sinadino adoptă o poziție antiromânească, declarând că hotărârile Congresului Militarilor sunt „vătămătoare nu numai pentru Basarabia, dar și pentru Rusia”, întrucât era personal contra coaliției cu „burghezia română”. Curând și-a schimbat părerea și la începutul anului 1918, în fruntea unei delegații de latifundiari basarabeni, Sinadino se întâlnește la Iași cu regele Ferdinand. În cadrul acestei întâlniri, latidifundiarii, aflați sub pericolul de a-și vedea averile confiscate de bolșevici, se declară susținători ai unirii Basarabiei cu România, cu condiția să le fie garantate proprietățile de Guvernul Român.

În anii 1924-40 Sinadino ocupă funcții importante în Banca Populară din Basarabia. În 1933, la invitația lui Ion Duca, devine membru al Partidului Național Liberal și este ales în Parlamentul României. A fost arestat la 9 iulie 1940 de NKVD și despre soarta lui de atunci nu se știe nimic.

XS
SM
MD
LG