Linkuri accesibilitate

Cum se explică furia coaliției PSD-ALDE împotriva mitingului diasporei? (Dan Turturică/Digi24)


Ziare de la București

revista presei românești.

„Chiar se tem că protestul din 10 august i-ar putea debarca de la putere? Chiar cred că va fi un nou 21 decembrie? Mă îndoiesc.” scrie Dan Turturică pe site-ul Digi24.ro. Ipoteza lui: „Cel mai probabil, este vorba de aceeași reacție viscerală care a isterizat și trupele lui Ion Iliescu, în 1990, împotriva celor care nu au mâncat salam cu soia: frica de străini”. De occidentalii care s-ar putea amesteca în politica dusă de coaliția de guvernare. Apoi, „În mintea celor care l-au executat pe Ceaușescu pentru a-i lua locul era de neconceput ca un român fugit din lagărul comunist să dorească să se mai reîntoarcă animat de bune intenții, de patriotism, de dorința de a contribui la renașterea țării”. Turturică mai spune în mod clar, dacă ar avea posibilitatea să voteze, influența celor din diaspora ar fi colosală. „ Așa se explică și de ce era îngrozit Crin Antonescu, în 2011, de propunerea de introducere a votului prin corespondență”.

„Pe jumătate de ecran, imaginea mașinilor arborând steagul României pe străzile Europei. Pe cealaltă, un șef de partid obosit, cu cearcane, încovoiat de resentiment, mărind imaginar pensii, pentru ca el și ai lui să scape de justiție, chiar dacă vor fi dovediți vinovați. Cine e acasă și cine e străinul de țară?”. Considerațiile îi aparțin Magdei Grădinaru de la Ziare.com. Ea observă că discursul politic al liderului social-democrat se adresează în ultima vreme numai pensionarilor, ca și cum ar realiza că ei au rămas singura categorie manipulabilă, „masă de manevră inertă, niște bătrâni reduși la nevoile de bază, intrați în anticamera morții și de la care așteaptă să îi stea zid în fata nepoților ale căror nevoi de bază nu înseamnă nici pâine și nici pat, ci nevoia de a fi recunoscuți ca români, acasă la ei”.

Jurnalista de la Ziare.com a stat de vorbă cu sociologul Dumitru Sandu, care definește termenul de diaspora drept „ o comunitate transnațională formată din emigranți sau urmași de emigranți care păstrează puternice legături cu țara de origine”. Trebuie ținut cont, spune sociologul, de diferența dintre diaspora veche și cea nouă. Înainte de 89, românii au emigrat mai ales din motive politice. După, în special din motive economice, dar asta e caracteristic mai ales valului de după 2000. Dumitru Sandu remarcă și creșterea îngrijorătoare a procentului de tineri care emigrează. Acest protest reprezintă „o noutate”. ”Comunitățile din diaspora vor să dea un semnal și în legătura cu mult discutata chestiune a revenirii în țară (…)Ar fi o imensă eroare ignorarea a tot ceea ce au învățat acești oameni în străinatate în domeniul ocupațional și civic. România are nevoie de toate aceste câștiguri, inclusiv de cultura critică instituționala pe care au asimilat-o”.

Dialog semnat de Magda Grădinaru și cu antropologul Vintilă Mihăilescu, care spune că „România are cel mai mare procent din Uniunea Europeana de populație activă care trăiește în străinăate și tocmai această demografie ar trebui să ne îngrijoreze, nu faptul că diaspora circulă cu low-cost sau cu business class”, spune domnia sa. Mass media din România e vinovată de a fi lansat termenul deriziv de „căpșunari”, în care s-a concentrat prea mult dispreț. „Este una dintre cele mai dezgustătoare expresii a urii de sine din istoria postcomunistă a României”.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG