Linkuri accesibilitate

Cum reflectă presa din R. Moldova cele mai importante evenimente?


Partizanatul politic este evident chiar dacă nu a fost dat startul oficial al campaniei electorale.

Acum un an încă, Barometrul Opiniei Publice arată că după biserică, mass-media se bucură de cea mai mare încredere printre moldoveni. Iar televiziunile, atât cea publică, cât și posturile rusești, rămân principalele surse de informare. Un proaspăt raport de monitorizare a presei moldovene sugerează însă că mai multe televiziuni şi portaluri online folosesc pe larg tehnici de manipulare a opiniei publice. Și că este vorba de o tendință care rămâne neschimbată de mai bine de doi de când experții Centrului pentru Jurnalism Independent au început să analizeze cum reflectă presa cele mai importante evenimente.

Cum reflectă presa cele mai importante evenimente?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:08 0:00
Link direct


Experții au analizat felul în care au fost reflectate câteva evenimente marcante din ultimele luni ale anului trecut, de la numirea lui Eugen Sturza în funcția de ministru al apărării și până la semnarea acordului privind asistența macrofinanciară de 100 de milioane de euro sau deschiderea Oficiului de legătură NATO la Chișinău.

Au fost monitorizate 12 instituții media, inclusiv şapte televiziuni: Publika, Prime, Canal 2, Accent, RTR, NTV şi Jurnal TV şi cinci portalurile online: ziarulnational.md, noi.md, gagauzinfo.md, sputnik.md și deschide.md.

Majoritatea din acestea continuă comportamentul certat cu legea şi cu deontologia, constată experta Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent:

„Marea majoritate a instituţiilor de presă monitorizate din păcate nu au renunţat la practicile pe care le-au utilizat anterior. E vorba de utilizarea anumitor tehnici, procedee, dar şi de abateri frecvente de la regulile şi rigorile jurnalistice. Deseori am remarcat lipsa dreptului la replică. E o problemă comună pentru multe mass media din Republica Moldova. E multă tendențiozitate şi unele tehnici noi cum ar fi de exemplu tehnica priorităţii informaţiei sau tehnica duşmanului din exterior sau din interior.”

Partizanatul politic este evident chiar dacă nu a fost dat startul oficial al campaniei electorale, mai constată Nadine Gogu:

„Observăm în modul de reflectare a subiectelor pe care noi le-am selectat că există preferinţe politice, există partizanat şi se observă acest lucru de regulă când e vorba de subiecte, atunci devine foarte clar care posturi ce agendă susţin. Aceasta nu este din păcate agenda care să ţină de interesul public, dar este agenda politicienilor.”

Potrivit raportului, posturile Accent TV şi NTV favorizează direct Partidul Socialiştilor şi pe preşedintele Igor Dodon. Publika TV, Prime TV și Canal 2 transmit în mare parte acelaşi conţinut de ştiri şi favorizează Partidul Democrat de guvernământ.

O altă concluzie sugerată de Nadine Gogu e că liderul PD Vlad Plahotniuc anul trecut fiind obligat de lege a renunţat doar formal la două din cele patru televiziuni ale căror proprietar era până în 2017. E vorba de posturile Canal 2 şi Canal 3 care au fost preluate prin cesiune de către consilierul sau Oleg Cristal:

„Am văzut că chiar dacă de jure se luptă pentru pluralism şi au fost cesionate licenţe de la unele posturi cu acoperire naţională, oricum conţinutul la aceste posturi care au fost cesionate rămâne identic cu conţinuturile posturilor care au făcut parte din acelaşi holding. Ceea ce ne demonstrează o dată în plus că de fapt nu s-a schimbat nimic şi nu putem vorbi despre pluralism pentru că de fapt avem aceleași opinii, aceleaşi imagini de pe aceleaşi ecrane. Oamenilor care au acces doar la posturile cu acoperire naţională li este oferită doar această informaţie din perspectiva guvernării mai mult.”

Nadine Gogu a fost întrebată în cadrul conferinței de presă cum se explică faptul că recurg la manipulare chiar mediile afiliate Partidului Democrat de guvernământ, formaţiune care se declară acum luptătoare aprigă cu propaganda externă promovând o lege în acest sens. Experta a menţionat între altele că actuala legislație audiovizuală nu conține prevederi specifice legate de propagandă internă sau externă. Ele se regăsesc în proiectul noului cod al audiovizualului care este în dezbateri acum, dar experta a precizat că nu e limpede dacă aceste prevederi vor rămâne şi în varianta finală a codului aprobată de Parlament. Chiar şi aşa mingea e în terenul Consiliul Coordonator al audiovizualului, a afirmat Nadine Gogu:

„Chiar dacă în legislație nu avem expres prevăzut cuvântul propagandă, manipulare, există alte articole, în speță articolul 7 care prevede că radiodifuzorii trebuie să informeze corect, echidistant etc. Îi recomandăm CCA să se autosesizeze aşa cum i-am recomandat de nenumărate ori. Ei ar putea lesne să iniţieze procedură de monitorizare a posturilor care au cele mai mari abateri şi care utilizează deschis tehnici de manipulare şi să aplice prevederile legale în acest sens.”

Într-un recent interviu la Europa Liberă, în care a apărat legea care interzice începând din 12 februarie retransmisia emisiunilor informative şi analitice din Rusia, apreciate de guvernare ca fiind propagandistice, deputatul democrat Sergiu Sîrbu spunea că în ce priveşte manipulările de ordin intern există suficiente pârghii legale. CCA are toate mecanismele să sancţioneze orice derapaj de la principiile obiective, spunea Sîrbu amintind că anul trecut au fost înăsprite sancţiunile care pot fi aplicate radiodifuzorilor. Pe de altă parte, autoritatea de reglementare a invocat în repetate rânduri insuficienta pârghiilor legale de care dispune pentru a schimba starea de lucruri.

Previous Next

XS
SM
MD
LG