Linkuri accesibilitate

Piața publicitară din Republica Moldova se confruntă cu o problemă majoră: concentrarea în mâinile a câtorva companii, apropiate unor politicieni. La această concluzie au ajuns experții Centrului pentru Jurnalism Independent care au elaborat un proiect de lege menit să reglementeze piața de publicitatea, or, potrivit lor, vechea lege ar permite un șir de abuzuri. Prima dezbatere publică asupra proiectului – intensă și pe alocuri în contradictoriu.

În acest an se împlinesc două decenii de când în Republica Moldova a fost adoptată o lege care reglementează piața publicității. De atunci în cadrul normativ s-au operat 42 de modificări și 13 amendamente, constată directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu. Ce înseamnă acest lucru? Că legea este depășită de realitățile zilei, iar așa cum e scrisă lasă loc pentru numeroase încălcări, adaugă experta media:

„Dacă am fi venit doar cu amendamente acum, ar fi fost multe la număr şi deja se impunea necesitatea unei noi legi pentru că există carențe. Pe de o parte, sunt multe prevederi confuze, care pot fi interpretate, pe de altă parte, lipsesc unele prevederi, cum ar fi, de exemplu, prevederea cu privire la asigurarea concurenței loiale, care este foarte importantă, mai ales dacă vorbim despre mas-media. Cunoaștem cu toții ce înseamnă publicitatea pentru mass-media, dacă vorbim despre media independentă, da?”

Pe alocuri, actuala lege a publicităţii conţine şi prevederi chiar anecdotice. Bunăoară, vorbeşte despre posibilitatea comercializării de mărfuri, bunuri şi … persoane. Prevederile hazlii pot fi tratate cu oarecare indulgenţă, dar nu şi milioanele de dolari care sunt rulate pe piaţa de publicitate. Pentru că televiziunile se bucură de cea mai mare audienţă, partea leului din bani – aproape 70% – revine publicităţii TV. De aici şi strânsa legătură între politic şi piaţa publicitară. Oficialii europeni s-au declarat îngrijoraţi în repetate rânduri de concentrarea mass-mediei moldoveneşti, în special a televiziunilor, în mâinile câtorva politicieni.

Un alt aspect care nu este reglementat de actuala normă se referă la publicitatea politică. În prezent domeniul este lăsat pe seama Comisiei Electorale Centrale care, însă, este responsabilă de acest tip de publicitate doar pe perioada campaniei electorale.

În timpul recentelor scrutine, organizaţii care au monitorizat alegerile s-au arătat îngrijorate de faptul că banii cheltuiţi de partide pentru publicitatea politică în afara campaniei electorale nu s-au regăsit în rapoartele financiare prezentate Comisiei Electorale Centrale. Carenţe legale care lasă loc de interpretări şi abuzuri financiare, sugerează juristul Eugeniu Râbca, unul dintre co-autorii noului proiect de lege:

„Avem felicitări de Paști, avem invitaţii din partea partidelor politice la concerte şi nu avem reglementări în domeniu. (…) Ne întrebăm dacă există contracte pentru difuzarea publicităţii politice sau nu există. Ne întrebam în faţa a ce suntem? A unei publicităţi comerciale date de o întreprindere de stat care invită oamenii la un concert a unui partid politic, subînțeles, este publicitate politică sau este publicitate comercială? Sunt bani din partea partidului pentru achitarea acestei publicităţi sau sunt bani din partea contribuabililor prin această societate pe acţiuni, care sunt bani ai statului.”

Dincolo de bani, marele perdant de pe urma acestei situaţii este consumatorul, continuă expertul, or, prea multe ştiri şi informaţii despre partidele politice pot cu uşurinţă induce în eroare alegătorii.

În Moldova nu există, deocamdată, un cadru legal care ar reglementa minuţios publicitatea la medicamente, publicitatea pe internet sau publicitatea stradală. Multitudinea de panouri - aşezate la câţiva metri distanţă una de alta – oglindesc cel mai bine realitatea din domeniu. De cealaltă parte, reprezentanţii domeniului publicităţii se plâng de o comunicare defectuoasă cu instituţiile de stat, menite să reglementeze sectorul. Adjuncta Asociaţiei Agenţiilor de Publicitate, Victoria Barbă, recunoaşte că Chişinăul se sufocă astăzi din cauza panourilor publicitare, însă vina nu ar aparţine agenţilor economici, ci unui regulament scris cu zece ani în urmă:

„În apărarea noastră aş vrea să spun că, totuşi, există un regulament din 2007, regulament provizoriu, în baza căruia lucrează toţi agenţii economici, numai că încălcările care s-au întâmplat şi le vedem, şi nu ne plac, nu sunt din cauza agentului economic care a amplasat panotajul, dar de autoritatea publică care emite autorizaţia. Primăria de mult inițiază nu nou regulament şi parcă mai scriem scrisori, dar totuşi, nu este în interesul Primăriei să-l adopte.”

Proiectul de lege menit să reglementeze industria publicitară din Republica Moldova urmează să ajungă pe masa funcţionarilor de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Comisia Electorală Centrală, Guvern şi apoi în Parlament. Drumul e lung, interesele sunt mari, constată experţii media care anticipează dezbateri anevoioase pe marginea noii legi şi asta pentru că procesul de adoptare a unui nou Cod al Audiovizualului a început în 2009 şi încă nu s-a încheiat.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG