Linkuri accesibilitate

Cum percepe publicul libertatea presei şi jurnalismul angajat politic


Ziua libertăţii presei, 3 mai, Chişinău

O nouă cercetare arată că atât instituțiile statului, cât şi politicienii ignoră anchetele reportericești, după zicala „câinii latră, caravana trece”.

Cei mai mulți cetățeni se informează de la televizor, iar din toate mediile actuale, televiziunea se bucură de cea mai mare încredere: este o constatare neschimbată a tuturor Barometrelor Opiniei Publice din ultimii ani, inclusiv a ultimului dat publicității luni de Institutul de Politici Publice. Dar alte câteva organizații neguvernamentale specializate în domeniul media au studiat mai amănunțit această chestiune a încrederii oamenilor în presă.

Cercetarea făcută publică astăzi a fost realizată cu sprijinul Ministerului de Externe de la Berlin. Deloc întâmplător, spune ambasadoarea Republicii Federale Germaniei la Chişinău, Julia Monar, care recunoaşte că a rămas surprinsă de iuţeala cu care în Republica Moldova se răspândesc ştirile false. Julia Monar a amintit, bunăoară, de informaţia manipulatoare cu „30 de mii de sirieni”, utilizată de unele media în campania prezidențială din 2016.

„Mai ales anul acesta este foarte important pentru că cetăţenii acestei ţări au de luat decizii în cadrul alegerilor, iar în acest context percepţia asupra presei este important. Mă sperie de multe ori ştirile false care se pun pe post, inclusiv ştiri care se referă la Europa, la Germania, mă refer la ştirea că un fost candidat la prezidenţiale va aduce din Germania mii de refugiaţi. Mă nelinişteşte şi faptul că după ce sunt date pe post aceste informaţii nimeni nu le retrage.”

Chişinău, Bălţi şi Orhei sunt localităţile în care a fost realizată cercetarea despre încrederea în presa din Republica Moldova, în special în presa de investigaţie, iar constatarea e că atât instituțiile statului, cât şi politicienii ignoră anchetele reportericești după zicala „câinii latră, caravana trece”. O altă concluzie e că încrederea în jurnalismul de investigaţie este subminată de imaginea per ansamblu a presei, despre care se spune că e concentrată în mâinile unor politicieni şi face partizanat în favoarea acestora. Cercetătoarea companiei sociologice IMAS Viorica Dercaci mai spune că o problemă pentru Republica Moldova ar fi şi educaţia media insuficientă:

Majoritatea participanților la studiu au percepția că jurnaliştii din Republica Moldova scriu la comandă sau consideră că informaţiile pe care le difuzează le primesc „de-a gata”, fără să depună vreun efort în investigarea lor...

„Majoritatea participanților la studiu au percepția că jurnaliştii din Republica Moldova scriu la comandă sau consideră că informaţiile pe care le difuzează le primesc „de-a gata”, fără să depună vreun efort în investigarea lor. Totuşi, aceştia consideră că în Republica Moldova sunt jurnaliști cu coloană vertebrală, doar că în unele cazuri, din păcate, aceştia nu reuşesc să prezinte toată informaţia, iarăşi, din cauza ameninţărilor, fie publică doar parţial anumite informaţii şi exclud o parte din probe.”

Fără a pune la îndoială buna intenţie a cercetării, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, observă însă că datele prezentate astăzi ar fi uşor depăşite de realitate. Şi asta pentru că sondajul a fost realizat în luna mai anul trecut, iar de atunci multe s-au schimbat la capitolul situaţia presei în Republica Moldova şi nu în direcţia cea mai bună:

„Concentrarea a atins cote foarte mari, dominaţia holdingurilor mediatice s-a accentuat în Republica Moldova, totodată, situaţia cu accesul la informaţie s-a înrăutăţit foarte mult între timp, chiar şi în anul 2017, în mai, când au fost colectate aceste date situaţia nu era deloc roze, între timp lucrurile s-au înrăutățit. (…) Chiar dacă nu sunt sută la sută de acord cu rezultatele acestei cercetări, totuşi văd că există anumite probleme pe segmentul percepţiei publicului. Publicul îşi doreşte o mai mare eficienţă din partea jurnaliştilor care se ocupă de investigaţie, prin urmare trebuie să acţionăm în cunoştinţă de cauză.”

O altă problemă cu care se confruntă jurnalismul de investigație veritabil în Republica Moldova este lipsa sprijinului financiar, observă Petru Macovei. Acest tip de jurnalism este în general considerat cel mai scump tip de presă, iar în cazul în care presiunile comerciale vor creşte, există riscul ca investigaţiile pur şi simplu să fie realizate tot mai rar, marele perdant al acestei situații fiind consumatorul.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG