Linkuri accesibilitate

Cum ocolesc televiziunile moldovene noua legea anti-propagandă


Fake news generic.

O lege anti-propagandă era necesară și binevenită, însă aceasta pare să lase loc pentru abuzuri din partea difuzorilor.

Televiziunile moldovene care retransmit emisiuni informative din Rusia au găsit un truc prin care pot ocoli și unele ocolesc deja așa numita lege anti-propagandă adoptată de guvernare tocmai pentru a împiedica asemenea retransmisiuni. La această concluzie au ajuns câțiva activiști la aproape o săptămână de la intrarea legii în vigoare.

„E greu să găsești țară în care întreaga agendă de politică externă în spațiul televizat să fie dominată de un stat străin”, o spun experții de la comunitatea WatchDog, care au publicat un studiu proaspăt despre influența mediatică a Federației Ruse și felul în care aceasta modelează comportamentele electorale în Republica Moldova.

O lege anti-propagandă era necesară și binevenită, însă aceasta pare să lase loc pentru abuzuri din partea difuzorilor. În studiu este prezentat cazul RTR Moldova, care a preluat știri de la postul-partener Rossia 1, le-a modificat nesemnificativ și le-a inclus în propriul buletin, la rubrica de știri internaționale, se menționează în raport. Acest procedeu nu este interzis prin așa-numita lege anti-propagandă. În aceste condiții, e greu să crezi în voința politică a inițiatorului proiectului, liderul democrat Vlad Plahotniuc, care deține holdingul media în care intră și PrimeTV, unul dintre principalele posturi cu producție media rusească, se arată în studiu.

Și asta nu e singura slăbiciune a legii anti-propagandă, afirmă unul dintre autorii raportului Valeriu Pașa:

„Nu are un caracter foarte democratic, dacă am putea spune așa. Manipularea sau conținutul manipulatoriu trebuie să dispară pentru că este conținut manipulatoriu și nu pentru că este produs în Federația Rusă sau în altă țară. Ea nu își atinge obiectivul anunțat această lege, dar e loc de îmbunătățire. Chiar și așa proastă cum e ea, ea totuși va schimba destul de puternic peisajul informațional, cel puțin în mediul televizat și cred că va avea un impact pe termen lung în ceea ce ține de opțiunile geopolitice ale cetățenilor.”

Vasile Cantarji (stânga) şi Valeriu Paşa, în conferinţa de presă la care a fost prezentat studiul
Vasile Cantarji (stânga) şi Valeriu Paşa, în conferinţa de presă la care a fost prezentat studiul

Găselnița legislativă de a interzice retransmiterea unor produse media din țările care nu au semnat Convenția privind televiziunea transfrontalieră a avut și niște „victime inocente”. Odată cu știrile și emisiunile analitice de la posturi sprijinite financiar de Federația Rusă, au dispărut și canale care nu fac manipulare, cum ar fi RBK, TV Rain și chiar un post TV din Coreea de Sud, care erau în grilele unor cabliști.

În studiul elaborat de asociația WatchDog, cu sprijinul financiar al Fondului European pentru Democrație, se constată că există o corelație dintre opinia despre liderii politici internaționali cu știrile pe care le privim.

Co-autorul documentului, sociologul CBS-Axa Vasile Cantarji a urmărit această dinamică pentru cele mai populare televiziuni din țară, printre care s-au numărat și Prime, RTR Moldova și NTV Moldova.

„Cei care nu privesc sau privesc rar cele trei canale care retransmit știrile din Federația Rusă au de două, de trei ori mai puțină încredere în politicieni precum Igor Dodon, Vladimir Putin, opțiune pro-est, decât cei care privesc foarte intens aceste trei canale. Acest lucru, foarte simplu și foarte tranșant se exprimă în comportamentul electoral ulterior. Deci dacă eu mă apropii de un cetățean și îl întreb care sunt canalele lui TV preferate și el menționează două sau trei canale retransmit știrile din Federația Rusă, eu cu o probabilitate foarte mare pot să prezic cum acest cetățean va vota.”

Când vorbim de propagandă, totuși, despre ce vorbim? Un fals clar sau o prezentare tendențioasă a faptelor?

Experta Asociației Presei Independente Lilia Zaharia care conduce proiectul „Stop: Fals!” spune că e nevoie de o distincție clară dintre aceste noțiuni. Dacă propaganda se disimilează mai ales prin canale de televiziune, dezinformarea este o altă mâncare de pește.

„În cea mai mare parte, dezinformarea este în mediul online. Eu cred că un factor care favorizează fenomenul creșterii este și din cauza că mediul online nu este reglementat. Aici nu sunt puse anumite restricții, apar site-uri false peste noapte, cu informații false distribuite intens atât pe site-urile obscure, cât și pe paginile de socializare.”

Cel mai bun instrument împotriva manipulării informaționale rămâne a fi gândirea critică și așa-zisa „igienă informațională”, adică un consum responsabil al știrilor, conchide Lilia Zaharia.

Experții comunității WatchDog susțin că se așteaptă la o scădere treptată a influenței opțiunii pro-ruse și o creștere a celei pro-europene în rândul cetățenilor Republicii Moldova, dar asta e pe termen lung. În opinia lor, dacă se aplica legea mai devreme, măcar în cazul televiziunii Pervîi Kanal, retransmis de holdingul media al liderului democrat Vlad Plahotniuc, inițiativa anti-propagandă ar fi putut avea efect la alegerile parlamentare din toamna acestui an.

XS
SM
MD
LG