În așteptarea avizului Comisiei de la Veneţia despre proiectul sistemului electoral mixt, experții societății civile care nu au fost invitați la dezbaterile organizate de putere își organizează propriile discuții. Una dintre acestea a fost găzduită astăzi de asociația specializată în monitorizarea alegerilor, Promo Lex. Au participat și experți străini din țări cu sistem electoral mixt, inclusiv din Ucraina, despre care un oficial al Comisiei de la Veneția a spus deja că ar fi un exemplu relevant pentru Republica Moldova.
La parlamentarele din 2014 deputații ucraineni au fost aleși în baza sistemului electoral mixt, adică atât pe liste de partid, cât şi în circumscripţii uninominale. Modelul a scos la iveală un şir de probleme. De exemplu, nu au putut vota alegătorii din Crimeea, anexată de Federaţia Rusă, dar şi din regiunile Doneţk şi Luhansk, controlate de separatiştii pro-ruşi. Astfel, 25 de fotolii de deputat au rămas neocupate în Rada de la Kiev. O altă concluzie formulată astăzi de directorul executiv al Comitetului alegătorilor din Ucraina, Oleksii Koşeli, a fost că votul mixt favorizează corupţia:
„Atunci când în Ucraina se vota în baza unui sistem proporţional, organizaţia noastră fixa doar cazuri singulare de corupere a cetăţenilor. La alegerile în care a fost aplicat sistemul mixt, asemenea încălcări au fost cu duiumul. De ce? Pentru că este cu mult mai ieftin pentru partidele politice să cheltuie bani pentru coruperea alegătorilor decât să cumpere deputaţi. Mai mult, de-a lungul anilor, politicienii şi-au perfecționat sistemul ca să nu „bată la ochi”. De exemplu, oferă cadouri şi pachete alimentare din partea unui fond de ajutorare care la prima vedere nu are nimic în comun cu un candidat politic. La o analiză mai detaliată însă putem observa că sigla fundaţiei seamănă izbitor cu cea a candidatului sau chiar să utilizează numele acestuia, fără să existe însă o legătură juridică între ei.”
Dacă sistemul electoral într-un stat nu mulțumește alegătorii, trebuie schimbat, dar nu oricând şi nu oricum, a fost o altă concluzie a dezbaterii de astăzi. Până în prezent, promotorii modificării sistemului electoral, deputaţii socialişti şi cei democraţi, nu au reuşit să răspundă la mai multe întrebări. De exemplu, cum vor fi trasate circumscripțiile electorale, cum vor vota cetăţenii din stânga Nistrului sau cei din diasporă?
Sistemul actual din Republica Moldova este unul proporţional, pe liste de partid. Alte două modele sunt cel uninominal, când alegătorii votează în circumscripţii, şi cel mixt care este o îmbinare a primelor două. Marea Britanie este unul din puţinele state din Occident în care funcţionează un sistem uninominal de vot.
Expertul John Ault, reprezentant al organizaţiei britanice Voluntarii Democraţiei, constată că modelul nu este unul perfect, însă funcţionează de mai multe decenii. În primul rând, datorită încrederii pe care o au cetăţenii în politicienii locali şi funcţionarii electorali din această ţară:
„Este dificil să spui că un sistem este bun şi altul nu. Motivul din cauza căruia în Marea Britanie este acceptat sistemul uninominal este pentru că… pur şi simplu funcţionează. Cred că ar trebui să analizaţi toate sistemele şi să alegeţi calea de mijloc. Desigur, sistemul uninominal pare mai simplu şi este pe placul alegătorilor, pentru că îşi pot alege singuri deputaţii, şi astfel de atitudini se întâlnesc mai ales în democraţiile în tranziţie. Deci, răspunsul nu poate fi „da” sau „nu”. Aveţi nevoie de mai multe dezbateri cum este cea de astăzi, iar eu sunt aici să vă ajut.”
Chiar şi aşa, în Marea Britanie există nemulţumiri legate de sistemul de vot uninominal, în primul rând pentru că nu permite partidelor mici să ajungă în Parlament, or, bătălia de fiecare dată se dă între conservatori şi laburişti. În 2011, a mai adăugat expertul britanic John Ault, au existat chiar dezbateri despre o posibilă modificare a sistemului de vot.
Guvernarea de la Chişinău este în aşteptarea unui set de recomandări din partea Comisiei de la Veneţia, care până în iunie urmează să analizeze proiectul comasat al democraţilor şi al socialiştilor de trecere la sistemul electoral mixt. De felul în care autorităţile vor pleca urechea la recomandările juriştilor europeni depinde şi oferirea sprijinului financiar de o sută de milioane de euro din partea Uniunii Europene.
În Republica Moldova mai mulţi experţi şi membri ai societăţii civile nu pun la îndoială necesitatea şi importanţa reforme electorale. Reproşul de bază formulat în adresa puterii vizează lipsa unei dezbateri publice veritabile şi încălcările de procedură care au fost admise în parlament, când modificarea sistemului electoral, din proporţional în mixt, a fost votat surprinzător de repede în primă lectură.
