Linkuri accesibilitate

Cum și pentru cine „croiește” Tudorel Toader funcționarea justiței din România


Liderul PSD Liviu Dragnea în chip de Stalin pe o pancardă la un protest împotriva corupției din România, București, 1 februarie 2017.

De ce-ar trebui trimisă fosta șefă DNA Laura Codruța Kövesi în provincie?

Potrivit Ordonanței de urgență 92/2018 adoptată luni de guvernul de la București, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție (mai înainte Procuror General al României) Laura Codruța Kövesi nu ar fi suficient de calificată pentru a lucra în procuratură ca simplă procuroare, pentru că OUG 92 stabilește noi ierarhii bazate pe vechime, pe urcarea treptelor una câte una și pe o orânduială statică.

Printre prevederi se precizează că procurorii care au grade inferioare Parchetului unde au fost detașați le încetează imediat detașarea. Codruța Kövesi, sugerează ministrul Justiției, nu are grad de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație, ci doar grad de procuror de Parchet de pe lângă tribunal, deci va trebui trimisă unde îi este locul, potrivit noul document adoptat de cabinetul de la București.

Kövesi a avut două mandate de Procuror General, iar apoi unul și jumătate în fruntea Direcției Naționale Anticorupție.

A fost revocată la cererea ministrului justiției, fără argumente solide, aparent ca urmare a dosarelor DNA cu bătaie lungă în cercurile conducerii PSD și ALDE.

După revocarea ei de la vârful DNA, secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a repartizat-o pe Codruța Kövesi la Sibiu, de unde plecase acum mai bine de zece ani.

Doar că actualul procuror general Augustin Lazăr - care a înțeles că cineva cu funcții atât de grele ar trebui folosit în continuare - a decis să o detașeze pe Kövesi la Parchetul General, unde se ocupă acum de punerea în practică a Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2016-2020.

Revocarea ei de la șefia DNA nu a fost suficientă pentru liderii arcului guvernamental, cei care vor să o trimită în provincie, probabil pentru a putea să fie mai ușor hărțuită, și poate chiar eliminată definitiv din sistemul juridic, așa cum s-a întâmplat cu judecătoarea Camelia Bogdan, care l-a condamnat la închisoare pe Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor.

Camelia Bogdan nu mai are voie să profeseze pe moment, din cauza unor procese fără sfârșit.

Asta este, pentru început, revanșa pe care și-o doresc politicienii români condamnați.

Codruța Kövesi se află însă încă sub umbrela procurorului general Augustin Lazăr, dar și scaunul lui se clatină, fiindcă ministrul Justiției a demarat procedura de revocare folosind același tipar ca în cazul răsturnării fostei procuroare șefe anticorupție.

E posbil ca fosta procuroare șefă de la DNA să fi fost între timp titularizată pe noul post, dar acest lucru nu e încă destul de clar.

Ordonanța care modifică legile juridice urmează o filosofie pentru a atinge anumite scopuri. Actul normativ prevede încetarea detașărilor și mărirea vechimii, pentru a-i pedepsi pe anchetatorii destoinici, cei care le-au făcut dosare liderilor politici, și pentru a bloca angrenajul anticorupție.

Prima socoteală arată că de la DIICOT - care este Parchetul anti-mafia - vor pleca 50 de procurori, iar de la procuratura anticorupție 34. Unii sunt detașați, dar mulți nu mai întrunesc condiția de vechime stabilită peste noapte de OUG 92/2018.

Unul din procurorii vizați de acest criteriu al vechimii este Alexandra Lăncrănjan, care a lucrat la dosarul „Tel Drum” intentat liderului PSD Liviu Dragnea.

Înainte de începerea acestei adevărate contrareforme juridice în urmă cu aproape doi ani, un procuror care voia să lucreze la DIICOT sau la DNA, cele două Parchete de elită din România, avea nevoie de o vechime de doar șase ani.

O primă modificare a legilor justiției a mărit pragul la 8 ani, iar ordonanța de urgență dată luni de guvernul de la București a urcat pragul la 10 ani, adăugând și alte condiții pentru procurorii care vor să lucreze la unul din cele două Parchete: să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o conduită morală ireproșabilă, și o bună pregătire profesională.

Dacă vechimea e certă, sancționarea poate veni, între timp, și pe canale politice, de vreme ce inclusiv ministrul Justiției va putea sesiza Inspecția Judiciară, organismul care împarte sancțiunile printre magistrați

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG