Linkuri accesibilitate

Premiul Jan Michalski pentru Literatură 2017: Thierry Wolton – „O istorie mondială a comunismului. Eseu de anchetă istorică”


„Opera unei vieți, ambițioasă și exhaustivă, care reprezintă prima tentativă de a da o viziune globală a comunismului”.

Istoricul și politologul francez Thierry Wolton a fost distins astăzi cu Premiul Fundației elvețiene Jan Michalski pentru Literatură pe anul 2017. Distincția i-a fost acordată pentru o sinteză mamut, în trei volume însumînd circa 3500 de pagini, intitulată „O istorie a comunismului. Eseu de anchetă istorică”, publicată la Editura Bernard Grasset. Ultimul volum, cel de-al treilea, apărut în această toamnă, a fost prezentat la Tîrgul de Carte de la Frankfurt și poartă denumirea „Un adevăr mai rău decît orice minciună. Complicii”.

Creată în 2004 de editoarea Vera Michalski în memoria soțului ei, Fundația Jan Michalski pentru scris și literatură, își are sediul la Lausanne în Elveția. Juriul Premiului Fundației, care este reînoit la fiecare trei ani, o are ca președintă pe Vera Mihalski-Hoffman, creatoare a grupului editorial Libella (ce include editurile Noir sur Blanc, Buchet-Chastel, Phébus și Wydawnictwo Literackie din Polonia). Premiul este în valoare de 50 de mii de franci elvețieni la care se adaugă o operă de artă, anul acesta un tablou al pictorului polonez Joseph Czapski.

Juriul actual care l-a distins pe Thierry Wolton este compus din poeta și eseista americano-libaneză Etel Adnan, traducătorul și scriitorul francez Charles Danzig, romancierul polonez Jacek Dehnel, scriitorul ucrainean Andrei Kurkov, scriitoarea și traducătoarea slovacă Ilma Rakusa și omul politic și scriitorul indian Shashi Tharoor.

Juriul a salutat lucrarea lui Wolton drept „opera unei vieți, ambițioasă și exhaustivă, care reprezintă prima tentativă de a da o viziune globală a comunismului așa cum s-a desfășurat el în lumea întreagă; o anchetă istorică avînd la bază o documentație impresionantă prin izvoarele ei, atît multiple, cît și analizate minuțios, care își asumă un punct de vedere original al eseistului, punînd în centru narațiunea individului zdrobit de istorie în numele unei ideologii.”

Volumele anterioare ale impresionantului eseu asupra comunismului se intitulează, cel dintîi, „Cu o mână de fier. Călăii” - care stabilește o cronologie a cuceririi puterii de către comuniști în diferse state ale lumii - iar cel de-al doilea „Cînd corul moare. Victimele”, consacrat consecințelor pe care le-a avut sistemul de dominație al regimurilor marxist-leniniste asupra populației.

Într-un interviu acordat cotidianului elvețian „Le Temps”, Thierry Wolton, născut în 1951, spunea despre cartea sa: „Nu lucrez la ea decît de opt ani și îmi rămîn doi ani de cercetări pentru a încheia ultimul volum consacrat «Complicilor». Fiica mea are 16 ani, fiul meu 14. Au fost crescuți cu Stalin, Mao, Lenin sau Pol Pot. Trăiesc la marginea acestui abis pe care nu încetez să-l explorez.” Wolton, fost jurnalist la revista „Le Point”, are la activ peste 15 volume de autor, dedicate istoriei comunismului și acțiunilor Uniunii Sovietice în Franța. KGB-ul în Franța și Liniște, se omoară (ambele apărute la Grasset în 1986, ultima în colaborare cu André Glucksmann), Franța sub influență: Paris-Moscova: 30 de ani de relații secrete (1997), KGB-ul la putere. Sistemul Putin (Buchet-Chastel, 2008), sînt printre cele mai cunoscute și i-au adus acuzații că ar fi un „anticomunist” notoriu. Wolton preferă să se considere „anti-totalitar”.

Pentru el, „Istoria secolului al XX-lea este cea a comunismului. Întregul Occident este marcat de ascensiunea, domnia și apoi căderea sa”. „Sîntem încă într-o perioadă de doliu. Așa s-a întîmplat și în cazul nazismului. Primele cărți mari au început să apară în anii ’70, 25 de ani după căderea sa. Pentru comunism, se ajunge în același punct...”

Întrebat de Richard Werly, autorul interviului, dacă „utopia și speranța nu-și merită un loc” în analiza atracției față de comunism a atîtor oameni, Thierry Wolton răspundea evocînd amintirea primei sale soții, originară din Belarus, pe a cărei față putea citi o „tristețe răvășitoare”, și caracterul manipulator al comunismului sovietic. „Trebuie recitite manualele de instrucție ale Kominternului – spune el. Ele sînt limpezi. Revoluția trebuie să fie brutală, violentă, totală”.

Din ce motiv acest imens proiect editorial de mii de pagini, caracterizat drept o premieră? Wolton răspunde: „Dorința de a scrie o carte mare despre acest subiect pe care l-am studiat atît de mult, de a da o viziune panoramică”. Dacă se declară de gheață față de imaginea lui Lenin și îngrozit de Mao, în mod paradoxal autorul are o atitudine diferită față de Stalin. „Știu că cititorilor Dvoastră li se va părea bizar, dar am un soi de afecțiune pentru el. Stalin este franc. Omoară privindu-te în față...; a fost singurul om veritabil din popor, a făcut eforturi considerabile pentru a se cultiva. Citea totul; era teribil de complexat. Aproape că ajung să-l înțeleg”.

Cum îl consideră pe Putin în acest context mai larg, era întrebat Wolton de „Le Temps”. „El folosește aceleași mijloace de influență brutale, dar sistemul său nu atinge perversitatea Uniunii Sovietice.”

Volumele anului propuse pentru Premiul Jan Michalski
Volumele anului propuse pentru Premiul Jan Michalski

O istorie mondială a comunismului, premiată astăzi la Lausanne, o carte relativ greu de parcurs cu miile sale de pagini în lipsa unui indice de nume și căreia i se poate reproșa, de asemenea, lipsa unei bibliografii.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG