Linkuri accesibilitate

Facebook între politici culturale și oportunism: negarea Holocaustului în lume și în România (VIDEO)


Arnold Dagani, evreu în lagărul de la Mihailovka 1942 (acuarelă)

Constatările unei anchete „The Guardian” și ale unui raport de monitorizare a Facebok-ului în România.

Devenită de-a lungul anilor o întreprindere americană mamut, asemenea multor altora, Facebook-ul contribuie, neîndoielnic, prin paginile a mulți dintre cei care au intrat în joc, la promovarea culturii și a gîndirii democrate. Contribuie, însă, în mod substanțial, și la diseminarea ideilor retrograde, a culturii urii împotriva celui diferit și a ideilor false și nocive, iar, nu odată, se manifestă ca un vector al unei cenzuri anti-culturale.

Ziariștii cotidianului britanic The Guardian au efectuat o anchetă și au difuzat săptămîna trecută un întreg serial despre practicile companiei pe aceste teme, după ce au reușit să vadă o serie de documente interne ale companiei Facebook. Între ele s-au aflat manuale și instrucțiuni pentru angajații companiei, ce insistau pe politica pe care trebuie să o urmeze moderatorii angajați șă verifice conținutul postărilor și să acționeze, la nevoie.

Unul din cele mai interesante articole din The Guardian este intitulat semnificativ „Cum Facebook-ul privește cu dispreț la legislația referitoare la negarea Holocaustului, cu excepția locurilor unde se teme de a fi dat în judecată”. Instrucțiunile văzute de cei de la The Guardian, cer moderatorilor să înlăture materialele ce neagă Holocaustul, în cazul în care cineva raportează existența lor, în numai patru din cele 14 state în care există o legislație ce condamnă antisemitismul. Unul din motive ar fi - se explică în instrucțiuni - faptul că Facebook, compania, „nu salută legile locale ce constituie un obstacol în calea unei lumi deschise și conectate” și că, în consecință, nu consideră necesar să blocheze mesajele și fotografiile negaționiste decît dacă „sîntem confruntați cu riscul de a fi blocați într-o țară sau de a fi dați în judecată”.

În paranteză fie spus, aceleași instrucțiuni către moderatorii Facebook îi califică pe refugiați și azilanți drept „o categorie ce nu se va bucura de protecția noastră completă față de politica discursului urii, fiindcă noi vrem să le permitem oamenilor să poarte discuții ample despre migranți și imigrație, care constituie un subiect fierbinte pentru viitoarele alegeri”. Potrivit documentelor Facebook, comentariile permise le-ar include pe cele de genul „Islamul este o religie a urii. Închideți frontierele pentru musulmanii migranți pînă ce ne dăm dracului seama despre ce se întîmplă; migranții sînt hoți și spărgători” etc.

Facebook document (Credit: The Guardian)
Facebook document (Credit: The Guardian)

Un manual pentru instruirea moderatorilor precizează că Facebook-ul blochează sau înlătură conținutul unor postări ce neagă Holocaustul, în numai patru țări: Franța, Germania, Israel și Austria și că în aceste cazuri nu este vorba de o politică specială, ci doar fiindcă se teme că Facebook-ul ar putea fi adus în fața justiției. În documentul citat de Guardian se mai spune: „Circa 14 țări au o legislație care interzice exprimarea unor afirmații potrivit cărora numărul morților și gravitatea Holocaustului sînt supraestimate. Mai puțin de jumătate din țările cu asemenea legi le și pun în practică. Noi blocăm, în caz de raport, [un asemenea conținut] numai în acele țări care aplică o asemenea politică în mod activ, împreună cu noi.”

România și, în parte Moldova, au o asemenea legislație ce interzice propagarea ideilor antisemite, inclusiv negarea Holocaustului, dar, sub aspectul aplicării ei, Facebook-ul nu se simte de loc amenințat cu justiția sau supus vreunei presiuni reale din partea instituțiilor guvernamentale. Consecințele nu sînt greu de întrevăzut și explică volumul imens de postări antisemite, negaționiste, pline de ură, în paginile de Facebook din România.

O atestă, între altele, în mod foarte documentat, un recent raport de monitorizare a situației, pentru perioada aprilie-decembrie 2016, realizat sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, la comanda unei fundațiii germane, EVZ („Memorie, Responsabilitate, Viitor”).

Raportul afirmă, între altele, că detaliile conturilor Facebook ale unor persoane și grupuri ce instigă la ură în România „sugereză existența unui sentiment de impunitate în cazurile cînd conținutul postat... pare să încalce legislația din România privind instigarea la discriminare, propaganda fascistă, negarea Holocaustului sau cultul persoanelor vinovate de infracțiuni contra păcii și umanității.”

Mulți, puțini? Raportul citat identifică 168 de grupuri „care în mod sistematic incită la ură”, fiecare în medie cu 1200 de membri, 26 dintre ele cu o identitate explicit legionară, „ce promovează constant simboluri și personalități fasciste din istoria României”. Convingerile acestor instigatori includ anti-globalismul, teoriile conspiraționiste, aversiunea față de „corectitudinea politică”, anti-americanismul, anti-europenismul, ostilitatea față de membri comunității LGBT. Potrivit raportului, 16% dintre mesajele identificate „pledează pentru uciderea evreilorˆ, iar 6% pentru alte acte violente.

Coperta unuia din rapoartele de monitorizare...
Coperta unuia din rapoartele de monitorizare...

Concluzii similare se regăsesc într-un alt raport, mai amplu, realizat sub egida organizațiile ActiveWatch, NetRangers împotriva intoleranției și intitulat, Raportul anual cu privire la discursul instigator la ură din România 2014-2015. Date fiind relațiile apropiate dintre organizațiile radicale din România și cele din Moldova, utilitatea consultării acestor rapoarte și la Chișinău, pare indiscutabilă.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG