Linkuri accesibilitate

Dumitru Mînzărari: „Putin înţelege că Europa este slabă fără suportul american”


Donald Trump și Vladimir Putin la Helsinki, 16 iulie 2018

Interesul preşedintelui rus, Vladimir Putin, nu e legat atât de SUA, cât de Europa, crede Dumitru Mînzărari, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă, fost secretar de stat în Ministerul Apărării de la Chişinău. „Putin înţelege că Europa este slabă fără suportul american, de aceea miza e să creeze fisura aceasta între SUA şi Europa, ca s-o facă mai îngăduitoare în acceptarea propunerilor ruse de împărţire a zonelor de influenţă”, a comentat analistul moldovean într-un interviu la Europa Liberă rezultatele summit-ului de la Helsinki. Mînzărari găseşte, pe de altă parte, greşită strategia „business deal” a preşedintelui american care va duce în cele din urmă la o ruptură transatlantică, greu de reparat de viitorii preşedinţi americani, dar şi la un risc mai mare de război.

Dumitru Mînzărari
Dumitru Mînzărari

Dumitru Mînzarari: „Aș vrea să răspund la întrebarea Dvs. făcând o referință la un punct de reper, la lumea de până la Trump, ca să putem înțelege diferența. Putem spune că perioada administrației Barack Obama a reflectat politica americană externă care s-a stabilit după Războiul Rece, care era menținerea supremației Statelor Unite, atât în domeniul de securitate, dar în special păstrarea acelor mecanisme de comerț internațional de care beneficiau Statele Unite, cât și lumea occidentală în genere și în genere de fapt și țările mai sărace, fiindcă creau o predictibilitate, creau un cadru de comerț, care era predictibil pentru businessul internațional și evident că Statele Unite trebuiau să cheltuiască multe resurse ca să păstreze acest mecanism, acest cadru internațional pe care Statele Unite l-au stabilit de fapt după al Doilea Război Mondial, dar au obținut mai mare influență în contextul acestui sistem după terminarea Războiului Rece. În acest context se regăsea viziunea de valori și norme, se regăsea puternic, ceea ce Trump considera ca o lipsă de eficacitate și recent am văzut un video vechi, de vreo poate un deceniu și ceva, unde un Trump tânăr era la o emisiune în Statele Unite și el vorbea de faptul că Statele Unite pierd prea mulți bani pentru

Dl Trump gândește ca un businessman, el vede cadrul internațional ca un cadru intern...

suportul altor aliați, că nu este comerțul foarte eficient. Deci, dl Trump gândește ca un businessman, el vede cadrul internațional ca un cadru intern, unde viziunea sa este pragmatică și scopul este unul – să genereze câștig, să facă bani, dar dumnealui greșește aliniind aceste două cadre... Într-un stat democratic, unde este cadrul de drept, care protejează proprietatea privată și cadrul internațional, care este mai puțin regulat și de fapt erau Statele Unite cu Occidentul, care într-un fel mențineau ordinea aceasta. Și dl Trump vede aceste elemente ca ineficacități și vrea să le schimbe. Modul cum el reacționează, cum discută cu alte state membre spunând că, „uite, noi vă asigurăm securitatea, plătiți pentru asta”, el nu înțelege că, dacă el schimbă sistemul internațional după logica aceasta pragmatică de business, el va distruge acele garanții și, de fapt, va genera mai puțin profit pe termen lung pentru Statele Unite. Deci nu putem să spunem că Trump dorește cumva poate să se alinieze cu rușii. Mie mi se pare că el are o minte pragmatică, pur și simplu nu înțelege mediul în care operează, că mediul internațional este foarte diferit de cel domestic intern din Statele Unite. Și atunci, încercările lui, de exemplu, de a ieși din acordul cu Iranul pe armele nucleare, încercările de a se înțelege cu Putin pe anumite elemente, în viziunea sa el face business deal cu un alt businessman, unde el gândește că va genera profit mai mare pentru SUA, ceea ce nu e adevărat. Și consilierii lui anume aceasta încearcă să-i spună, dar el nu are încredere în ei. Referitor la NATO. Aici iarăși se reflectă gândirea lui de câștig monetar, neluând în considerație faptul că condițiile în care acest câștig monetar are loc în cadrul internațional se bazează pe respectarea unor drepturi și valori și el, spunând țărilor NATO - „voi trebuie deja să plătiți pentru protecția pe care v-o oferim” sau nu neapărat direct, s-ar putea indirect, de exemplu, „renunțând la gazul Rusiei și cumpărând gazul nostru, deși el este mai scump, dar oricum în acest fel voi ne răsplătiți, pentru că noi vă oferim securitatea”. În cazul de față, Trump pur și simplu va genera o mobilizare a unor state din Europa de Vest, care vor începe să investească mai mult în protecția lor și vor rupe relațiile, vor slăbi relațiile cu Statele Unite și dacă următorul președinte care va fi după Trump nu va repara această fisură, atunci vom reveni de fapt într-un sistem internațional care este mai pragmatic, care mai mult ne va aminti sistemul internațional de până la al Doilea Război Mondial și se va crea mai multă insecuritate, mai mare risc de război, fiindcă dacă conexiunea asta transatlantică între Statele Unite și Europa slăbește, asta va încuraja țări precum Rusia să folosească forțele armate împotriva Europei, de exemplu, fiind de părerea că Statele Unite nu vor interveni și oricum Statele Unite vor fi nevoite să intervină, fiindcă bunăstarea lor depinde de securitatea Europei, dar faptul este că greșelile vor fi făcute și se creează risc de război. Anume asta dl Trump nu înțelege. Nu cred că el are intenții proaste, el pur și simplu nu înțelege și se străduiește să aplice un cadru de business pragmatic la contextul internațional care este un pic diferit.”

Europa Liberă: Dar iată analiștii care atrag atenția, de exemplu, că președintele Trump a fost mai împăciuitor la Helsinki și mai beligerant la summitul NATO, deci, credeți că astea toate sunt detalii? Detalii, dar detalii vorbitoare sau nu pentru Dvs.?

Dl Trump, practic, nu a spus nimic, a fost super-superficial...

Dumitru Mînzarari: „Eu cred că este un context mai obscur aici la care trebuie să atragem atenția. Faptul că campania electorală a lui Trump a fost afectată foarte mult de acuzațiile că el a câștigat datorită suportului rus și că de fapt ar fi vulnerabil în fața unor presiuni ruse, aparent, dacă ne uităm în presa americană, care îl critică pe Trump, există opinia asta că Trump anterior, înainte de a fi președinte, a avut niște interacțiuni cu rușii, care l-ar fi culpabilizat. Există opinia asta puternică și ea pare să fie alimentată și de serviciile de informații americane și d-lui reacționează la aceste acuzații. Eu cred că prietenia și interacțiunea lui cu dl Putin trebuie să fie văzută anume în acest context. Apropierea sa de Rusia într-adevăr trezește destul de multe întrebări, în special, dacă ne uităm la conferința de presă comună, dl Trump practic nu a spus nimic, a fost super-superficial. Dacă dl Putin a trasat, a pus niște accente concrete pe anumite politici care interesează Rusia, dl Trump a făcut o mențiune la regimul de nonproliferare a armelor nucleare și lupta contra terorismului și practic atât. El nu prea mult a vorbit, adică a fost destul de superficial și diplomatic, un limbaj care e folosit atunci când nu prea ai ce spune. Atunci, întrebarea este: care a fost sensul întâlnirii dlui Trump cu Putin? Faptul că d-lui a fost mai agresiv față de Europa și în special față de Germania se datorează cred că personalității dlui Trump, fiindcă d-lui a fost criticat dur de Marea Britanie, de Germania și d-lui răspunde într-un fel. Relația Trump-Putin, cel puțin în aparență, se bazează pe faptul că președintele Putin îl laudă foarte mult în conversațiile lor telefonice. Într-un fel este un ego-masaj din partea președintelui Putin și atunci, dacă vedem că acest lucru este atât de mult și de bine apreciat de dl Trump, înseamnă că pentru d-lui rolul persoanei în politica internă și externă nu trebuie subapreciat, în special la liderii statelor puternice personalitatea contează mult, fiindcă în special președintele american are o independență mare în politica externă și atunci personalitatea președintelui afectează politica și dacă d-lui poate fi curtat cu astfel de abordări, el se va adresa pozitiv către persoanele care îl curtează în felul acesta și va ataca agresiv persoanele care îl critică. E psihologie umană.”

Europa Liberă: Ce și cum câștigă Rusia, ce și cum câștigă Putin de la toată această situație?

Principala miză a lui Putin este să creeze fisura aceasta între Statele Unite și Europa...

Dumitru Mînzarari: „Cred că e prematur încă să spunem că Putin câștigă. Putin înțelege foarte bine că instituțiile americane guvernamentale sunt foarte solide și prin instituții nu am în vedere agenții, dar am în vedere acele mecanisme de drept și pârghii și contrabalanțe, checks and balance, care asigură cadrul democratic în Statele Unite. Aceste pârghii și contrabalanțe sunt foarte puternice și îl limitează pe dl Trump de la multe acțiuni unilaterale. Și Putin înțelege acest lucru. Principala miză este să creeze fisura aceasta între Statele Unite și Europa pentru a slăbi legătura transatlantică, fiindcă d-lui înțelege că Europa este slabă fără suportul american și de fapt interesul Rusiei nu sunt Statele Unite, interesul Rusiei este Europa. Dacă ne uităm în istoric, în intervențiile pe politică externă ale președintelui Putin, d-lui a făcut o propunere către Occident, Statele Unite și unele state importante din Europa Occidentală că ar fi bine – pentru a asigura stabilitatea și securitatea internațională – să separe un fel de responsabilități geografice ale acestor țări mari. Deci, el solicita legalizarea spațiului de influență rus și evident că Occidentul i-a refuzat, dar d-lui continuă să dorească acest lucru, să restabilească un spațiu de influență rus, fiindcă modul lui de gândire este că Rusia este un actor global, care trebuie să joace un rol mult mai mare în relațiile internaționale, să i se creeze un cerc elitist de țări, care să dicteze sistemul și comportamentul internațional. Din acest motiv, d-lui iarăși încearcă să slăbească Europa, fiindcă dacă Europa nu mai are suportul american sau cel puțin percepe că nu-l are, ea va fi mai îngăduitoare, iar în acțiunile cu Rusia ea are o mai mare probabilitate să accepte unele propuneri de politică de putere a Rusiei, unde să-i ofere Rusiei o libertate mai mare de acțiune, de exemplu în Europa de Est. Deci, toate aceste lucruri se fac evident nu doar cu scopul de a mări avantajele businessului rus și capacitatea lui de a avea interacțiuni economice în aceste țări, fiindcă nu e nevoie de vulnerabilizarea sistemelor politice ale vecinilor Rusiei pentru a face business, dar vulnerabilizarea acestor sisteme politice, penetrarea guvernelor se face cu scopul de a controla aceste țări. Și dacă controlezi țările, atunci le poți forța să voteze cu tine în forurile internaționale, în cadrul Națiunilor Unite, în cadrul Organizației pentru Cooperare și Securitate în Europa și îți mărești capacitatea de a schimba cadrul și regulile de comportament în sistemul internațional.”

Europa Liberă: Ce face Republica Moldova? Înțelege ea ce se întâmplă în jurul ei, face pașii cuveniți sau nu? Ce șanse sunt ca să ajungă la o înțelegere?

Pentru Moscova este foarte favorabil să aibă un guvern autoritar la Chișinău...

Dumitru Mînzarari: „Problema Republicii Moldova este că nu avem un guvern democratic veritabil, care ar fi constrâns de balanțele și pârghiile instituționale ale statului ca să promoveze anume interesele poporului, interesele țării. Din păcate, conducerea actuală a Republicii Moldova încearcă să se mențină la putere. Prin invalidarea alegerilor locale de la Chișinău, a dat un semnal puternic că nu este gata să transmită puterea în urma alegerilor și dorește să se mențină și acest fapt o vulnerabilizează în cadrul relațiilor internaționale, în special în cadrul interacțiunii cu Rusia. Pentru ruși este foarte favorabil să aibă un guvern autoritar la Chișinău din motivul că, atunci când ai un guvern democratic, ai de-a face cu trei ramuri de putere și toate aceste trei ramuri sunt independente una față de alta și pot să-și limiteze niște pași exagerați care încalcă cadrul legal. Și atunci pentru ca un actor extern să controleze o astfel de țară are nevoie să preia controlul asupra a trei ramuri ale puterii. Într-un stat autoritar, pentru Rusia e necesar doar să controleze un actor și este mai puțin costisitor și mai ușor să influențeze un stat autoritar, decât un stat democratic. Și atunci pentru ruși e favorabil ca Moldova să fie un stat autoritar, fiindcă ei vulnerabilizează această conducere și atunci de fapt creează din Moldova un stat satelit care aparent pare independent, suveran, dar de fapt este un satelit al Rusiei, cum sunt și alte state din spațiul post-sovietic. Cred că există încă o cale înapoi, există posibilitatea să reparăm această greșeală, dar pe moment indicatorii pe care îi vedem sunt că guvernarea curentă ar dori să meargă spre o consolidare a sistemului autoritar în Republica Moldova și aceasta o va vulnerabiliza față de Rusia. De aceea vedem că președintele Dodon a plecat la Moscova, rușii l-au numit pe dl Kozak reprezentantul președintelui Rusiei pentru relații economico-comerciale, dar de fapt el a fost numit pentru Transnistria. Toți acești pași sunt făcuți datorită faptului că rușii anume înțeleg că guvernul de la Chișinău a devenit mult mai vulnerabil pentru penetrarea externă și ei fac pașii aceștia. Ei văd că dacă guvernul de la Chișinău s-a certat, într-un fel și-a creat relații mai dificile cu Occidentul și deci în perspectivă urmează să nu primească finanțare, atunci el va fi posibil mai maleabil și mai ușor de conversat pe anume probleme pe care le avem cu Rusia și mai ales este conflictul transnistrean, care este o pârghie a Rusiei menită anume să preia controlul asupra Republicii Moldova, adică s-o prefacă într-un stat satelit. Pentru ruși este o oportunitate, de aceea dacă acceptăm logica pe care am delimitat-o, atunci următorii pași vor fi un schimb de vizite și întâlniri între guvernul de la Chișinău și oficiali ruși, care inițial vor fi cred că în culoare, vor fi închise, noi nu vom ști ce s-a discutat, dar, dacă vedem aceste întâlniri, deci practic este o probabilitate de aproape 100% că se stabilește un cadru de relații între Rusia și Chișinău, care va apropia într-un fel Chișinăul de Rusia, dar de fapt îl va vulnerabiliza, îl va face mai ușor pentru ca Rusia să înceapă să ne controleze și mai mult instituțiile de stat. Și dacă observăm aceste lucruri, atunci este foarte probabil să vedem o „soluționare” a conflictului transnistrean, unde oficial și de facto conflictul transnistrean va fi soluționat, ne vom ciocni cu acea finalitate a conflictului transnistrean pe care rușii au dorit să ne-o impună, adică să-i ofere capacitate Tiraspolului, prin intermediul unor actori proximi în politica noastră – și președintele Dodon este unul din acești actori –, să ne influențeze politica externă și internă. Deci să refuzăm, de exemplu, integrarea europeană spunând că pentru noi nu e bine, că noi suntem dezavantajați, că condițiile sunt prea aspre ș.a., adică motive vor fi inventate și vor fi plauzibile pentru populația noastră; populația noastră care se gândește în momentul de față la supraviețuirea economică. Asta cred că e situația curentă în Republica Moldova și asta cred că va fi exploatată de Rusia.”

XS
SM
MD
LG