Gazprom vrea să pună capăt contractelor cu Ucraina la un tribunal de arbitraj
Grupul rus Gazprom a anunţat vineri că a depus o solicitare la un tribunal internaţional de arbitraj în care cere terminarea contractelor de furnizare şi tranzit de gaze naturale încheiate cu Ucraina, transmite Reuters.
"Negocierile cu compania ucraineană Naftogaz nu au dat niciun rezultat" şi în consecinţă Gazprom a depus documentele necesare la tribunalul internaţional de arbitraj de la Stockholm pentru terminarea contractelor de furnizare şi tranzit cu Naftogaz.
În mod normal, cele două contracte urmează să expire la finele lui 2019.
Directorul general de la Gazprom, Alexei Miller, a declarat vineri reporterilor că grupul rus este gata să poarte negocieri cu compania ucraineană Naftogaz pe tema tranzitului gazelor naturale după expirarea actualului contract. "Gazprom este gata să negocieze cu Naftogaz pe tema tranzitului gazelor naturale după 2019. Cu toate acestea, Ucraina trebuie să motiveze fezabilitatea economică a tranzitului pe teritoriul său", a subliniat Alexei Miller.
Ucraina este o ţară importantă pentru tranzitul gazelor naturale ruseşti spre Europa, unde Gazprom controlează aproximativ 35% din piaţa gazelor naturale.
Gazprom avertiza încă de luna trecută că va pune capăt contractelor cu Ucraina după ce tribunalul internaţional de arbitraj de la Stockholm a decis că grupul rus trebuie să plătească companiei Naftogaz suma de 2,65 miliarde dolari după o dispută de durată dintre cele două companii pe tema livrărilor de gaze naturale.
Colete cu mii de pachete de ţigări, abandonate la frontiera cu Ucraina
Mai multe colete conţinând în total aproximativ 18.000 de pachete cu ţigări, în valoare de peste 200.000 de lei, au fost descoperite de autorităţi la frontiera cu Ucraina, în judeţul Suceava, unde în cursul nopţii de miercuri spre joi s-a încercat prinderea a două grupuri de contrabandişti, fiind trase focuri de armă, însă doar un suspect a fost reţinut.
Primul grup de contrabandişti, format din trei bărbaţi, a fost observat în zona localităţiii de frontieră Vicovu de Sus (Suceava), aceştia transportând colete voluminoase.
Poliţiştii de frontieră au pornit în urmărirea suspecţilor, iar când aceştia au fost somaţi verbal să se oprească, au fugit spre teritoriul ucrainean.
A fost prins doar un suspect, cetăţeanul ucrainean Vladimirovici C., în vârstă de 24 de ani. Acesta este cercetat pentru contrabandă şi trecere frauduloasă a frontierei de stat.
”Imediat au fost informate şi autorităţile de frontieră ale statului vecin, concomitent cu dispunerea unor măsuri de cercetare a zonei, ocazie cu care au fost descoperite două colete care conţineau ţigări de provenienţă ucraineană. S-a luat măsura conducerii persoanei în cauză împreună cu coletele la sediul poliţiei de frontieră unde, în urma inventarierii baxurilor, s-a constatat că acestea conţin 2.700 de pachete cu ţigări, marca Marble, de provenienţă ucraineană. Marfa, în valoare de 31.590 lei, a fost ridicată în vederea confiscării”, precizează un comunicat al Poliţiei de Frontieră.
Ulterior, în jurul orei 03,00, şi poliţiştii de frontieră de la Brodina (Suceava) au observat un grup de persoane care transporta dinspre frontieră spre localitatea Straja mai multe colete voluminoase.
În zonă au intervenit imediat alţi poliţişti de frontieră şi Grupa Mobilă de Jandarmi Bacău, fiind descoperite abandonate opt colete cu ţigări de provenienţă ucraineană. Este vorba de 14.930 pachete ţigări Marble, în valoare de 174.681 lei, cantitate ce a fost ridicată în vederea confiscării.
În urma celor dăuă acţiuni, poliţiştii de frontieră au descoperit şi confiscat aproximativ 18.000 de pachete cu ţigări, în valoare de peste 200.000 lei, marfă care urma să fie comercializată pe piaţa neagră din România.
SBU îl avertizase pe Ianukovici în legătură cu pericolul rusesc
Tribunalul Obolonsky din Kiev, la care se judeca procesul lui Viktor Ianukovici, fostul presedinte al Ucrainei, a acceptat anexarea la dosar a unor documente desecretizate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) privind pericolul din partea Rusiei, despre care a fost informat fostul președinte ucrainean.
Procurorul Ruslan Kravcenko a subliniat că apărarea a încercat să convingă judecatorii ca Ianukovici nu banuia despre numeroasele amenințări din pareta Moscovei la adresa securității naționale a Ucrainei, legate de expansiunea agresivă a Federației Ruse cu scopul final de absorbție a statului ucrainean, și că nu au existat astfel de amenințari înainte de „lovitura de stat“ (revolutia Maidan).
„Procuratura deține documente care infirma aceste afirmații. Ele au fost declasificate de către SBU la 19 martie 2018 si au ajuns la procurori pe data de 20 martie, iar pe 17 aprilie au fost prezentate avocatilor apararii“, – a spus Kravcenko .
Instanța a admis cererea procurorului și a anexat aceste documente, respectiv o scrisoare de la șeful SBU datată 15 ianuarie 2013 privind amenințările la adresa securității naționale a Ucrainei din partea Rusiei și scrisoarea șefului SBU datata 17 februarie 2014, cu privire la amenințarea privind integritatea teritoriala a Ucrainei din partea Federației Ruse.
„Scrisoarea din 15 ianuarie 2013 conține rezoluția și semnătura lui Ianukovici. În ea se afirma că pe langa presedintele rus a fost infiintat un grup de lucru inter-departamental care sa asigure intervențiile economică, umanitară și politică in Ucraina“, – susține Kravcenko.
De coordonarea acestui grup, se ocupau șeful Administratiei Prezidentiale, Serghei Ivanov, consilierul lui Putin – Vladislav Surkov și șeful Serviciului de Informații Externe (SVR) – Mihail Fradkov.
În peste 50 de pagini scrisoare descrie activitățile grupurilor financiare și industriale și a organizațiilor publice aflate sub controlul serviciilor speciale ale Federației Ruse, care, deja din 2013, reprezentau o amenințare la adresa securității naționale a Ucrainei.
”Ianukovici știa despre acest lucru, dar nu a reacționat”, a declarat procurorul Kravcenko.
Judecatorul Vladislav Deviatko a declarat că scrisoarea semnată de Igor Kalinin (seful SBU intre 2012-2013) conține informații despre amenințările privind expansiunea agresivă a capitalului rusesc și strategia autorităților ruse privind preluarea controlului asupra Ucrainei pentru extinderea ulterioara în spațiul eurasiatic.
Poroșenko cere separarea bisericii ortodoxe ucrainene de Patriarhia Moscovei
Petro Poroşenko, a propus în faţa parlamentului de la Kiev crearea unei Biserici ortodoxe ucrainene independente de Patriarhia Moscovei, decizie pe care o consideră de importanţă ‘geopolitică'.
Autodescriindu-se drept un credincios convins, liderul ucrainean a insistat că este în joc 'securitatea naţională şi apărarea în faţa războiului hibrid' rus, întrucât 'Kremlinul vede în Biserica Ortodoxă Rusă unul dintre principalele sale instrumente de influenţă în Ucraina'.
'Nu vom rămâne indiferenţi în faţa ingerinţei unui alt stat în problemele noastre ecleziastice, în faţa încercărilor sale de a exploata în propriul interes sentimentul unei părţi a ortodocşilor ucraineni', a mai spus Poroşenko.
El a insistat că, în opinia sa, crearea unei Biserici independente 'are aceeaşi importanţă' precum acordul de asociere la Uniunea Europeană, liberalizarea regimului de vize sau aderarea la UE şi NATO.
Prin urmare, liderul ucrainean a propus să fie trimisă o petiţie cu cererea sa către Patriarhia de Constantinopol, primind pentru acest demers sprijinul a 268 de deputaţi, cu 42 mai mulţi decât ar fi avut nevoie.
Ucraina speră astfel că Patriarhul de Constantinopol, Bartolomeu I, va emite un Tomos (decret) care să-i permită acestei ţări crearea propriei sale Biserici, care din anul 1686 este subordonată canonic Patriarhiei Moscovei.
În plus, după cum a subliniat însuşi preşedintele ucrainean, iniţiativa sa are nevoie de susţinerea celorlalte Biserici ce formează comunitatea ortodoxă, care include ţări precum România, Bulgaria, Serbia, Grecia şi Georgia.
Poroşenko a dezvăluit că pe 9 aprilie a discutat timp de mai multe ore această chestiune cu Bartolomeu I, întâlnire despre care a spus că în urma ei s-a simţit încurajat să facă un asemenea pas.
Dar el a ţinut să adauge că o creare a unei noi Biserici nu va încălca drepturile fundamentale ale ucrainenilor, inclusiv libertatea de credinţă. 'Biserica ortodoxă unită nu va fi statală. Toţi credincioşii au şi vor avea dreptul de a-şi alege liber atât lăcaşul de cult cât şi jurisdicţia ecleziastică. Cine doreşte să rămână în Biserica ce va fi în continuare unită cu Biserica Ortodoxă Rusă, i se va garanta dreptul de a alege', a asigurat Poroşenko, estimând drept 'inacceptabil' să se recurgă la forţă, interdicţii sau violenţă în relaţiile interreligioase.
Reacţia Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR) nu a întârziat, ea venind prin vocea mitropolitului Hilarion. Acesta a amintit că BOR 'este una singură şi născută pe izvoarele binecuvântate ale Kievului şi râului Nipru' şi că nimeni, nici măcar Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, nu poate proclama 'unilateral' autocefalia unei Biserici.
În prezent trei Biserici ortodoxe coexistă în Ucraina. Una subordonată canonic Patriarhiei Moscovei şi care este majoritară, alta reprezentată de Patriarhul Kievului şi o a treia care s-a separat de Moscova în anul 1920 şi s-a autoproclamat Biserica Autocefalică Ortodoxă a Ucrainei. Mai este şi Biserica Greco-catolică (Uniată), sprijinită odinioară de Papa Ioan Paul al II-lea, pe care în prezent BOR o acuză că i-a luat dioceza din vestul Ucrainei şi că susţine rebeliunea împotriva Patriarhiei Moscovei