Denunțat de o persoană privată a cărei identitate o va face publică după ședința Consiliului de Onoare al Ordinului Steaua României din 28 martie, Cristian Predava trebui să dea socoteală pentru părerile sale politice în spatele ușilor închise.
Cristian Preda a criticat nu odată guvernările PSD-ALDE. A făcut-o, spune el, de teama derapajelor antidemocratice produse de corupția liderilor. Cei care-l contestă spun, în schimb, că a făcut-o supărat pe foștii lui colegi din ALDE și pentru că i-o cere fostul șef de partid, Traian Băsescu.
Coaliția guvernamentală, spune europarlamentarul independent, încearcă să schimbe din mers și pe ascuns regulile justiției și ale democrației, impunând norme care dau mai multe drepturi și protecție făptașilor decât victimelor. A fost evident din momentul adoptării ordonanțelor și proiectelor legislative prin care guvernele PSD încercau să-și salveze corupții de represaliile justiție.
La începutul anului trecut, având ca fundal manifestațiile de stradă, Preda susținea într-un interviu radiodifuzat că la Bruxelles guvernul de la București este privit „ca unul corupt care încearcă să șteargă delictele”, adăugând că românii și-au dat seama că miniștrii guvernului Grindeanu „nu stau foarte bine cu mijloacele intelectuale elementare și nici prea corecți nu sunt.” La doar câteva zile după aceea, el și Monica Macovei acuzau PSD și avocatul poporului în plenul Parlamentului european că, încercând să impună un sistem de amnistiere din cauza condițiilor improprii din pușcării, periclitează statul de drept.
În noiembrie trecut, Cristian Preda revenea la microfonul Parlamentului și, invocând o criză a statului de drept, cerea suspendarea dreptului de vot pentru România, conform articolului 7 din Tratatul Uniunii. Dacă la început guvernul s-a folosit de ordonanțele de urgență, spunea el, acum este folosită „o dictatură a majorității parlamentare” pentru adoptarea legilor care-și propun să-i scape pe parlamentarii coaliției guvernamentale de închisoare, spunea el. Acum o lună, convocat de comisarul pentru Justiție, Vera Jurova, Parlamentul European lua în discuție cazul României, iar Cristian Preda le spunea membrilor PSD că sunt singuri vinovați de situația creată. A fost, probabil, picătura care a umplut paharul.
Înainte de a-și începe cariera de europarlamentar, Cristian Preda a fost universitar, consilier prezidențial și ministru secretar de stat. Pe picior de plecare la Bruxelles, unde fusese ales europarlamentar PDL, a fost decorat de Traian Băsescu cu Steaua României în grad de cavaler.
Iubirea a continuat și după aceea: Preda a migrat din PDL în noul Partid Mișcarea Populară, întemeiat de Elena Udrea sub oblăduirea din umbră a lui Băsescu. Pe listele acestui partid a și câștigat în 2014 un nou mandat europarlamentar, iar acum este independent.
Conform articolului 17 al ordonanței, ordinul poate fi retras în cazul unor condamnări definitive la închisoare sau „pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al ordinului (...) care aduc prejudicii morale membrilor ordinului...
Ordinul Steaua României, instituit de Alexandru Ioan Cuza în 1864, reînființat de Carol I în 1877, a fost desființat de comuniști în 1948 pentru a fi readus la viață jumătate de veac mai târziu, în 1998. Deși este conferit de președinte, acesta nu are dreptul să propună decât un procent din numărul de ordine atribuit fiecărui grad (cavaler, ofițer, comandor, mare ofițer, mare cruce și colan) al ordinului. Propunerile le fac, printre alții, șefii celor două camere, prim-ministrul, miniștrii și șefii instituțiilor centrale autonome. Consiliul de Onoare al Ordinului Steaua României este format din 7 membri, iar retragerea ordinelor se face de către președinte prin decret la sugestia Cancelariei Ordinelor, în baza hotărârii consiliului.
Conform articolului 17 al ordonanței prin care a fost reinstituit ordinul, acesta poate fi retras în cazul unor condamnări definitive la închisoare sau „pentru fapte incompatibile cu calitatea de membru al ordinului (...) care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.” Cei care urmează să stabilească „faptele incompatibile” ale lui Cristian Preda sunt cei șapte membri ai Consiliului de onoare. Din acesta fac parte Gabriela Firea, vicepreședinta PSD și apropiată a lui Dragnea căruia îi e foarte loială, Mircea Geoană, fost președinte PSD, Șerban Brădișteanu, fost senator PSD, implicat în mai multe dosare penale și condamnat definitiv pentru favorizarea infractorului (în speță, fostul său șef de partid, Adrian Năstase care a simulat o tentativă de sinucidere), după cum şi Costin Georgescu, președintele Consiliului și fost director al Serviciului Român de Informații. Anterior, în toamna trecută, Consiliul a decis retragerea ordinului acordat președintelui UDMR, Kelemen Hunor, pentru „nerespectarea zilei de 1 decembrie”.
E greu de spus ce înseamnă onoare și defăimare pentru reprezentanții unui partid condus de un condamnat penal contestat nu doar în țară, ci și în Parlamentul european chiar de colegii săi de grup politic care sunt de părere că, prin simpla sa prezență în fruntea Senatului, acesta a adus ireparabile prejudicii de imagine României. E greu de spus, de asemenea, ce poate fi mai defăimător decât prezența lui și a locotenenților săi în prim-planul vieții publice și ce poate prejudicia mai mult țara decât corupția instituționalizată care domină toate programele și agendele guvernamentale de atâta amar de vreme, deturnând fondurile bugetare și europene în buzunarul clienților de partid.
De asemenea, greu de spus ce compromite mai mult România decât prezența atât de apăsătoare în fruntea multor instituții de stat a foștilor politruci, a securiștilor și a penalilor când nu sunt pur și simplu ignoranți, neprofesioniști sau descalificați profesional. De asemenea, ce poate compromite mai mult imaginea statului și a instituțiilor sale decât tratamentul preferențial de care se bucură oligarhia de partid și de stat, primii la majorări salariale, multimilionari din bani publici, pensionari de lux, beneficiarii unui tratament juridic, medical și social privilegiat.
Nicăieri în această ecuație nu e loc pentru contribuabilul de rând, forțat de cele mai multe ori să fie un simplu spectator la degradarea statului, democrației și funcției publice, când nu e anesteziat de ajutoare sociale sau șantajul instituțional cu șomajul.
Nu e de mirare că Liviu Dragnea și colegii sunt foarte sensibili la critici, îi vânează pe contestatari și vor să adopte o lege antidefăimare care să le protejeze imaginea în campania pentru alegerile europarlamentare și prezidențiale de anul viitor.
