Linkuri accesibilitate

Un sondaj al Pew Research Center despre cum s-a impus biserica în estul Europei în ultimul sfert de secol.

Prestigiosul institut de sondare a opiniei publice Pew, din Statele Unite, a alcătuit un studiu despre răspândirea diferitelor forme de creștinism în fostele țări comuniste europene. Autorii au constatat că, în general, biserica și-a cucerit o poziție puternică în așa-numitele țări în tranziție, în fruntea listei aflându-se, la categoria „ortodocși”, Republica Moldova.

Sondajul a fost realizat în 18 ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv 10 post-sovietice unde majoritatea populaţiei este creştin ortodoxă. Republica Moldova ocupă locul întâi cu 92 la sută dintre respondenți care se declară creştin ortodocși. La coada clasamentului se poziţionează Federația Rusă, cu cel mai mic procent de ortodocși – 71 la sută.

După căderea cortinei de fier şi destrămarea Uniunii Sovietice ortodoxia a cunoscut o dinamică impresionantă. În unele state post-sovietice, inclusiv Rusia, Bulgaria şi Ucraina numărul celor care se declară creştini ortodocşi s-a dublat comparativ cu anul 1991. Respondenţii din majoritatea statelor post-sovietice cred că societatea lor a devenit mai religioasă decât a fost în comunism. Excepţie face doar Republica Moldova, unde mai mulţi cred că nivelul religiozităţii a fost mai mare în anii 70 şi 80 ai secolului trecut decât ar fi acum. Cum s-ar explica acestă percepţie? L-am întrebat pe expertul în teologie, Victor Gotişan:

„Aş face legătura cu sondajele naţionale care constată că biserica pierde din încrederea cetăţenilor. Asta ar putea fi unul din elementele care duc la descreşterea religiozităţii în Moldova.”

Majoritatea respondenţilor din statele ortodoxe, inclusiv din Republica Moldova, sunt tentaţi să vadă Rusia ca pe un lider spiritual al ortodoxiei. Ei cred că Rusia ar fi obligată să-şi protejeze atât conaţionalii, cât şi creștinii ortodocși din alte state şi ar trebuie să contrabalanseze influența Occidentului. La acest capitol, singura excepţie este Ucraina, unde percepţiile s-au schimbat după implicarea Rusiei în conflictul separatist din Estul ţării, se contată în studiu. Rolul atribuit Rusiei în ortodoxie s-ar explica mai curând prin influenţa culturală şi geopolitică pe care o are Kremlinul în regiune, crede teologul Victor Gotişan:

„Rusia a încercat şi, de fapt, a reuşit să patenteze oarecum ortodoxia. A devenit un fel de patron în dauna faptului ca, potrivit canonului legal bisericesc, ea nu ar trebui să fie principala putere în ortodoxie. Foarte mulţi percep Rusia ca pe un protector al ortodoxiei în dauna patriarhiei Constantinopolului care este de fapt primus inter pares în lumea ortodoxă.”

Spre deosebire de ortodoxie, catolicismul nu a înregistrat o dinamică, ba dimpotrivă se intensifică tendința de secularizare în rândul catolicilor. Cea mai vizibilă e în Cehia, unde numărul celor care se declara catolici s-a micţorat de la 44 la sută în 1991 la 21 la sută în 2015. O posibilă explicație ar fi, se arată în studiu, că în ţări precum Polonia şi Ungaria, unde creştinii catolici constituie majoritatea, o bună parte din populaţie a rămas catolică şi în epoca comunistă, prin urmare, după prăbușirea URSS aici nu a existat un vacuum religios.

Catolicii respectă însă mai cu strictețe cutumele religioase comparativ cu ortodocșii. În Polonia, de exemplu, 45 la sută dintre enoriaşi frecventează slujba religioasă cel puţin o dată în săptămână. Spre comparație, în Moldova doar 13 la sută din ortodocși merg săptămânal la biserică. Rugăciunea zilnică nu este o normă în ţările preponderent ortodoxe, inclusiv în Moldova unde doar unul din doi creştini ortodocși spune că se roagă în fiecare zi. Ortodocșii îşi manifestă religiozitate mai curând prin purtarea semnului crucii la piept sau păstrarea icoanelor în casă. Teologul Victor Gotişan spune că nu-l surprind aceste constatări şi iată de ce:

„Oamenii au o religie, o declară, cum ştim foarte bine şi din recensământul naţional unde 96 s-au declarat ortodocşi, însă fără a practica această religie. Suntem religioşi, credem, însă nu prea ne pupăm cu ceea ce spune religia sau credinţa. Părerea mea subiectivă şi risc să o spun este că oamenii vorbesc despre religie pornind de la situaţia economică şi socială în care se află, adică este un răspuns la problemele sociale, mai curând.”

Studiul mai constată că interdependenţa dintre identitatea religioasă şi cea naţională, etnică este mult mai puternică în statele ortodoxe decât în cele catolice. De exemplu, în Moldova 63 la sută dintre respondenţi consideră că cetăţeanul moldovean trebuie să fie creștin ortodox.

Principiul separării bisericii de stat este sprejinit mai mult de catolici. Majoritatea ortodocșilor cred că statul trebuie să ajute inclusiv financiar biserica şi ar trebui să se implice mai activ în promovarea valorilor morale şi creștin ortodoxe.

Totodată, ortodocşii sunt mai conservativi şi au viziuni mai tradiţionaliste decât catolicii, inclusiv în ce priveşte egalitatea gender şi homosexualitatea. În Moldova, de exemplu, doar 11 la sută dintre respondenţi nu ar fi împotriva legalizării căsătoriile între gay sau lesbiene.

Democraţia este privită în general cu rezerve în toată regiunea. Chiar dacă în 11 din cele 18 state incluse în studiu respondenţii preferă modelul democratic de conducere, doar în două state – Grecia şi Lituania – acest model este sprijinit de majoritatea respondenților. În Moldova, o treime dintre cei chestionaţi optează mai curând pentru un model de guvernare bazat pe metode nedemocratice. În Bulgaria, Belarus şi Rusia cota celor care gândesc astfel depășește 30 la sută.

În studiu a mai fost analizată atitudinea reciprocă între catolici şi ortodocşi, care este în general una pozitivă. Mulţi dintre respondenți consideră că aceste două religii au multe în comun. Printre catolici este mai răspândită idee de unificarea a celor două Bisericii. Nivelul de acceptare a unor minorităţi, cum ar fi evrei, musulmani şi romi rămâne destul de mic în ţările Europei Centrale şi de Est.

XS
SM
MD
LG