Linkuri accesibilitate

16 milioane 300 de mii de euro despăgubiri. Cine plătește costurile cauzate de lacunele din justiția moldoveană?


În 2017, CEDO a pronunțat 16 hotărâri în cauze vizând justiția din Republica Moldova.

16 milioane 300 de mii de euro – aceasta este suma totală a despăgubirilor achitate de Republica Moldova pentru condamnări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în ultimii 20 de ani - costuri cauzate de lacunele din justiția moldoveană. O organizație neguvernamentală care a făcut calculul a mai anunțat astăzi că numărul de condamnări a scăzut în 2017, dar nu neapărat din cauza îmbunătățirii justiției interne.

Costurile cauzate de lacunele din justiția moldoveană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:41 0:00
Link direct


Anul trecut, Înalta Curte de la Strasbourg a pronunțat 16 hotărâri în cauze vizând justiția din Republica Moldova. Cele mai multe se refera la două articole: interzicerea torturii și dreptul la libertate și siguranță. Numărul condamnărilor a fost mai mic, remarcă experții, însă cauzele au fost mai complexe și niciuna nu se aseamănă cu cealaltă. Pentru prima dată CEDO a constatat într-un caz care datează din anul 2000 o cooperare pe segmentul judiciar al autorităților moldovene cu cele nerecunoscute de la Tiraspol. Într-un alt dosar, Șolari contra Moldovei, în care reclamantul a fost amendat pentru manifestare în alt loc decât cel autorizat, Înalta Curte a punctat că statul trebuie să fie tolerant față de abaterile minore care nu au consecințe pentru societate.

Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice, notează că un cetățean moldovean se adresează la CEDO de trei ori mai frecvent decât un european. Principala cauză pe care o deduce expertul este încrederea scăzută în justiția moldovenească, inclusiv faptul că multe condamnări ale Moldovei nu au schimbat esențial starea de lucruri:

„Curtea Europeană poate să ridice flăgulețe multe, dar schimbarea vine din interior. Schimbarea vine prin acceptarea situației, înțelegerea problemei și implementarea reală a soluțiilor. Atunci când Curtea Europeană ne critică de douăzeci, treizeci de ori pentru aceeași problemă, de exemplu casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești prin aplicarea improprie a revizuirii. Și Curtea Supremă de Justiție continuă mai departe cu astfel de abateri, acest lucru nu este deloc încurajator, nici pentru Curtea Europeană și nici pentru justițiabili.”

În ultimii 20 de ani, Curtea Europeană a primit peste 13 mii de cereri de la cetăţeni moldoveni. Actualmente 1348 încă mai urmează a fi examinate. Pornind de la calificarea lor prealabila, marea majoritate sunt posibile condamnări, consideră Vladislav Gribincea.

El mai notează că numărul adresărilor la CEDO denotă inclusiv practici păguboase din justiția moldovenească, cum ar fi lipsa de transparență:

„Justiția trebuie să arate că ea merită încrederea, prin fapte concrete. Ca să nu fie dubii de ce un dosar se procesează într-un fel, altul în alt fel, de ce sancțiunea dată într-un caz nu este comparabilă cu sancțiunea dată într-un alt caz similar, de ce judecătorii evită să examineze anumite dosare fără o explicație plauzibilă, de ce cauzele se închid și se examinează în ședință închisă, asta e o problemă foarte mare în ultimul timp. Eu înțeleg că la faza urmăririi penale pot fi secrete, dar la faza judecării cauzei, ce mai poate fi?!”

Daniel Goinic de la Centru de Resurse Juridice, spune că justițiarilor moldoveni nu li se mai poate imputa termenul excesiv de examinare a unei cauzele penale sau civile, ceea ce îngrijorează este mai degrabă calitatea procesului și lipsa unei schimbări în practica judiciară:

„În esență aceasta nu este problema cea mai mare a Republicii Moldova, în coraport dacă privim așa state ca România sau Italia, unde curtea deseori constată această încălcare. Republica Moldova este sub media europeană la acest aspect, însă aici apare o altă problemă, este problema calității actului de justiție. Pe tergiversări avem 9 violări și ultima este în anul 2011, însă Curtea mereu constată violarea articolului 5, reieșind din complexitatea unei cauze și anume acțiunea, o activitate procedurală este încălcată în raport cu reclamantul.”

Experții CRJM susțin că responsabilitatea pentru calitatea actului de justiție ar trebui să și-o asume Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Suprema de Justiție, schimbarea practicilor judecătorești urmând să se producă de sus în jos.

Hotărârile în cauzele acceptate de CEDO anul trecut ar urma să fie pronunțate în nu mai puțin de 5 ani. Intre timp, experții au aflat că în 2017 cetățenii s-au plâns pe modul în care judecătorii oferă compensații, pe casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești și pe nerespectarea vieții private.

XS
SM
MD
LG