Linkuri accesibilitate

Transparency International a dat publicității Indexul anual al percepției corupției.

Corupția rămâne o mare povară pentru cele peste 180 de țări și teritorii, analizate de Transparency Internațional în Indexul anual al percepției corupției. Un indice care redă nu numai măsura în care o țară este percepută drept coruptă sau nu, dar și influența negativă a corupției asupra libertății presei și în general asupra drepturilor omului. Potrivit raportului publicat cu puțin timp în urmă, Republica Moldova şi-a înrăutățit poziția accentuând tendința din ultimii ani.

Moldova în Indexul anual al percepției corupției al Transparency International
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:28 0:00
Link direct

În 2017, Republica Moldova a fost notata cu 31 de puncte pe o scară de la 0 la 100, grila în care țările considerate cele mai corupte obțin punctajul cel mai scăzut. Pentru comparație, Noua Zeelandă şi Danemarca, țări în care nivelul corupției ar fi cel mai mic, au 89 şi respectiv 88 de puncte.

Moldova a pierdut un punct faţă de 2016 şi se plasează acum pe locul 122 din 180. Pe acelaşi loc se plasează țări ca Azerbaidjan şi Kazahstan. Printre statele Parteneriatului Estic, Moldova o depășește doar pe Ucraina, care a acumulat 30 de puncte. La această categorie, Georgia este lideră cu 56 de puncte, urmată de Belarus cu 44 de puncte.

Scorul modest pe care l-a obţinut Republica Moldova era previzibil, susţine politologul Dionis Cenuşa:

„Progresele în domeniul combaterii corupţiei sunt destul de mici, Moldova practic îşi păstrează aceeaşi poziţie în clasament. Acest lucru a fost confirmat anterior de modul în care guvernarea a implementat foaia de parcurs privind reformele prioritare. Anume acţiunile ce ţin de sectorul justiţiei, inclusiv combaterea corupţiei reprezentau compartimentul cu cele mai mici realizări. Prin urmare, indicele de percepţie a corupţiei nu face altceva decât să confirme că, din păcate, chiar dacă guvernarea în contextul dialogului cu UE promite reforme anume pe segmentul justiţiei şi combaterii corupţiei nu reuşeşte să transpună în practică aceste promisiuni.”

Raportul Transparency International spune despre Republica Moldova că deşi în 2017 au fost adoptate unele legi menite să combată spălarea de bani şi corupţia, în special cea la nivel înalt, punerea lor în aplicare întârzie.

O altă constatare e că în 2017 s-au întețit încercările guvernanţilor de a compromite procesele de prevenire şi combatere a corupţiei şi de a legaliza mijloacele de proveniență frauduloasă. Se face trimitere la câteva proiecte de legi retrase sau amânate sub presiunea donatorilor externi, inclusiv a FMI, între care amnistia fiscală şi cel privind decriminalizarea infracţiunilor economice. Se mai face referinţă la unele legi care au fost promovate în pofida criticilor din partea sectorului asociativ, cum ar fi cea care permite oferirea cetăţeniei moldovene contra unor pretinse investiții.

Raportul Transparency International mai remarcă lipsa de progrese în investigarea fraudei bancare, creșterea numărului dosarelor politice contra oponenţilor la nivel local şi ajustarea legii electorale în interesul Partidului Democrat de guvernământ.

„Toate acestea vorbesc despre corupţia la cel mai înalt nivel, inclusiv corupţia politică, care a condus la capturarea statului”, concluzionează raportul.

Reprezentanţa din Moldova a organizaţiei Transparency International solicită instituţiilor internaţionale şi partenerilor de dezvoltare să „ia atitudine faţă de evoluţiile din Republica Moldova, să se disocieze de factorii de decizie care au compromis parcursul european şi să le aplice sancţiuni personalizate”.

Despre întreaga regiune a Europei de Est şi Asia Centrală raportul privind percepţia corupţiei spune că au fost înregistrate „cele mai slabe performanţe”.

Pe scară globală, două treimi din cele 180 de țări incluse în clasament au înregistrat scoruri sub 50 de puncte.

Raportul Transparency International relevă legături strânse dintre corupţie şi libertatea presei, dar şi libertatea activităţii societăţii civile. În cele mai corupte ţări în fiecare săptămână este omorât cel puţin un jurnalist şi se obţin rezultate slabe la capitolul libertăţi civile, spune în concluzie Transparency International. Se recomandă măsuri sporite de protecţie pentru mass-media şi reprezentanţii societăţii civile care sunt vocali împotriva corupţiei.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG