Linkuri accesibilitate

România, anti-occidentalismul și efortul de demolare a Codruței Kovesi


Laura Codruta Kovesi

Coaliția de guvernământ din România încearcă prin diferite modalități să obțină demiterea procuroarei-șefe de la conducerea DNA.

Coaliția de guvernământ din România încearcă prin diferite modalități să scape de Codruța Kovesi din fruntea Direcției Naționale Anticorupție. Pe de o parte prin modificările Legilor justiției, care ar putea afecta și Legea de funcționare a DNA și pe de altă parte prin raportul făcut de Inspecția Judiciare, unde jumătate din membri comisiei care au anchetat DNA au ajuns la concluzia că parchetul anticorupție nu-și face treaba, iar Kovesi ar trebui concediată.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader nu este încă hotărât ce decizie să ia, dar în mod evident asupra lui se fac presiuni politice serioase, fiindcă demiterea procuroarei șefe anticorupție este un subiect recurent în dezbaterile publice ale politicienilor. Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat cu observații raportul Inspecției în privința DNA și a tras concluzia că procurorii șefi anti-corupție sunt eficienți.

Astăzi, fostul ministru de externe, Titus Corlățean, a povestit că pe vremea când deținea și intermiatul Justiției în vara anului 2012, ambasadorii american și olandez au făcut presiuni asupa lui pentru numirea Codruței Kovesi într-o „funcție de vârf”, despre care pretinde că nu-și amintește. Presiunea oficialilor occidentali ar fi depăşit „limitele acceptabile în relaţiile diplomatice între state”, a explicat fostul ministru de Externe. Între 2006 și 2012, Kovesi a ocupat funcția de procuror-general al României, iar după terminarea celor două mandate, lucrurile erau pregătite pentru o rocadă, în așa fel încât ea, să preia conducerea DNA, iar Daniel Morar, care fusese vreme de șase ani procuror-șef anticorupție să devină procurorul-general al României.

Nu e clar nici până acum ce fel de probleme au fost, cert este că în 2012 lui Morar i s-aprelungit mandatul al DNA, iar Codruța Kovesi a fost trimisă la Bruxelles pe un post diplomatic. Corlățeanu nu explică de ce nu s-a plâns în acel moment de așa zisele presiuni occidentale și nici nu intră în detaliile discuțiilor care au avut loc.

Corlățean are și el un dosar făcut de procurorii anticorupție pentru împiedicarea dreptului la vot în diaspora la prezidențialele din 2014. De aceea declarațiile lui, ca și ale celorlalți social-democrați cu probleme sunt puțin credibile. Fostul ministru de Externe intră cu aceste declarații în rândul celor care vor să demonstreze că americanii și occidentalii ar afecta independența României.

Apoi în 2013, o negociere între președintele de atunci, Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, criticată fiindcă încălca normele existente ale selecției meritocratice, au adus-o la vârful DNA, pe Codruța Kovesi, care cel puțin până în 2016 a avut rezultate spectaculoase. Anchete care au dus inclusiv în interiorul familiei fostului președinte Băsescu și în cercul său de apropiați, plus altele care după principiul bulăgrelui de zăpadă a adunat clienți ai partidelor și care s-au prelungit până la vârful marilor formațiuni parlamentare. După 2016, însă, când Curtea Constituțională a interzis implicarea Serviciului Român de Informații în interceptrările necesare DNA, procurorii anticorupție n-au mai avut succesele de dinainte.

De la acea decizie a Curții Constituționale, infleunța DNA a început să scadă și în paralel politicienii coaliției de guvernământ au folosit metode diferite pentru a o compromite, pe Kovesi și instituția pe care o conduce, prin declarații neverificabile ale unor foști lucrători ai serviciilor secrete și prin comisii parlamentare de anchetă, care cercetează mărturisiri de acest fel. În plus, se pare că mai mulți inculpați importanți au finanțat împreună o firmă de securitate internațională (Black Cube) pentru monitorizarea și eventual distrugerea reputației Codruței Kovesi.

Procuroarea-șefă anticorupție a rezistat până acum presiunilor, dar a declarat astăzi că odată cu schimbarea Legilor justiției, România s-ar întoarce în perioada în care DNA ancheta doar persoane nesemnificative. Kovesi a amintit că în 2006 erau 360 de persoane trimise în judecată pentru fapte de corupție, și că acum numărul lor a crescut de 5 ori. Eliminarea procuroarei șefe anticorupție din fruntea DNA a devenit de o importanță vitală pentru coaliția aflată la putere, după ce procurorii au început să lucreze la un dosar în care unul dintre principalii protagoniști este Liviu Dragnea, liderul PSD.

XS
SM
MD
LG