Într-o evoluție prezentată de Associated Press ca „un mare pas înainte”, țările reprezentate la reuniunea ținută sub egida Națiunilor Unite (adică aproape toate statele lumii) au căzut de acord joi să înființeze un fond care să ajute la compensarea țărilor care nu reușesc să facă față singure efectelor adverse ale încălzirii climaterice.
Unele țări, ca Emiratele Arabe Unite sau Germania, deja au anunțat contribuții de 100 de milioane de dolari, fiecare, la fondul de „daune și pierderi”. Marea Britanie a promis cam 75 de milioane de dolari, Statele Unite 17,5 milioane, iar Japonia – 10 milioane.
Țările în curs de dezvoltare cer de multă vreme crearea unui mecanism global de reacție la dezastrele provocate de schimbările climaterice, care le afectează în mod deosebit, și de care sunt vinovate în mai mică măsură decât țările industrializate, producătoare pe scară mare de gaze cu efect de seră.
Un recent raport ONU estimează că va fi nevoie de 387 de miliarde de dolari pe an pentru a ajuta țările mai sărace să se adapteze la schimbările climaterice.
Unii activiști sunt însă sceptici că se vor strânge atâția bani. Un fond similar creat în 2009, care a început să adune bani în 2014, nu a reușit să se apropie, măcar, de țelul ce 100 de miliarde de dolari pe an.
Noul fond, care va fi lansat la capacitate deplină la anul, va fi gestionat de Banca Mondială în următorii patru ani.
Moment de cotitură. Încă unul
Agenția France Presse notează că summitul COP28 din Dubai, care va dura până pe 12 decembrie, vine într-un moment de cotitură, când emisiile de gaze de seră continuă să crească, iar experții se pregătesc să declare anul 2023 drept cel mai cald din istorie.
Cu o participare dublă față de ediția de anul trecut, summitul este cea mai mare reuniune pe tema climei din istorie, iar organizatorii speră să fie cea mai importantă de după cea de la Paris, din 2015.
În capitala franceză, țările lumii au căzut de acord să țină încălzirea globală sub 2 grade Celsius față de era pre-industrială, sau cel mai bine în jurul valorii de 1,5 grade.
Oamenii de știință spun însă că lucrurile nu merg deloc bine, ținta rămâne departe, iar cele aproape 200 de țări reprezentate la COP28 vor trebui să se angajeze și mai ferm să ia măsuri rapide.
Om bogat, om sărac
Ca și alte reuniuni pe tema climei, și cel din Dubai este marcat de divergențe între lumea industrializată și țările mai puțin dezvoltate.
Înainte să plece spre summit, premierul naționalist al Indiei, Narendra Modi, a spus că pentru a se adapta la schimbări, „economiile emergente” au nevoie de finanțare, tehnologie și „dreptul de a se dezvolta”. Mai devreme, ministrul său de Externe spunea, mai pe șleau, că India va continua să folosească cărbuni pentru energie multă vreme de-acum înainte.
India și China se opun vehement oricărei încercări de limitare a construcției de centrale electrice pe cărbuni, reproșând țărilor occidentale că le fac să plătească pentru greșelile istorice ale Occidentului.
Într-un mesaj către summit, Papa Francisc, cunoscut pentru preocupările sale legate de mediu, a cerut participanților să se concentreze asupra „binelui comun”, în loc să servească intereselor „anumitor țări și companii”. „Arătați fața nobilă a politicii, nu pe cea rușinoasă”, a spus Papa.
Îngrijorările Papei sunt împărtășite în formă și mai acută de activiștii de mediu. În afara neîncrederii că politicienii sunt cu adevărat gata să ia măsuri decisive, activiștii din multe țări au spus că organizând summitul într-o țară nedemocratică din Golful Persic, ONU i-a condamnat pe protestatari să fie hărțuiți și arestați.
Oleacă de scandal
Gazda summitului, EAU, încearcă să se prezinte ca o punte între țările bogate și cele în „ascensiune”. Dar decizia de a da dreptul Emiratelor să organizeze summitul a provocat critici, în special pentru că persoana numită să coordoneze reuniunea, Sultan Al Jaber, este și șeful concernului de stat petrolier al țării, ADNOC.
AFP notează că Jaber, care conduce și o companie de energie „curată”, și-a apărat reputația, negând vehement săptămâna aceasta că ar folosi reuniunea pentru a perfecta noi contracte în domeniul combustibililor fosili – cum a informat mai întâi BBC.
Christiana Figueres, care era șefa agenției ONU pentru climă atunci când s-a negociat acordul de la Paris, a pus sub semnul întrebării rolul companiilor de combustibili fosili la COP, spunând că nu mai crede că ele pot fi „parte a soluției” în era încălzirii globale.
Ca și cum neînțelegerile pe tema soluțiilor crizei climaterice nu ar fi suficiente, summitul global COP28 a primit în ultimul moment și o lovitură pur politică: Iranul a anunțat că președintele său Ebrahim Raisi nu va participa la summit datorită participării președintelui israelian Isaac Herzog.
Situația de conflict din Orientul Mijlociu făcuse deja o „victimă colaterală” pe lista participanților prin absența președintelui SUA, Joe Biden, care și-a motivat absența prin nevoia de a se implica în soluționarea crizei declanșată de atacul împotriva Israelului al organizației palestiniene Hamas, considerată teroristă de SUA și UE.
