Linkuri accesibilitate

Controverse privind folosirea termenului de patrie


Cartierul multicultural berlinez, Kreuzberg

Preluarea unor sintagme compromise în limbajul partidelor tradiţionale, cu scopul contracarării propagandei patriotarde a Alternativei pentru Germania (AfD)?

„Împreună pentru patria noastră!” („Gemeinsam für unsere Heimat!”). Acest slogan, postat şi pe Facebook (19.09.2017), l-a folosit în timpul campaniei electorale candidata Alternativei pentru Germania (AfD), Joana Cotor. Pe 24 septembrie, data alegerilor generale, Joana Cotor, originară din România, a obţinut un mandat şi este colegă cu un al doilea proaspăt deputat AfD, născut tot în România, Markus Cornel Frohnmeier.

În general, politicienii partidelor tradiţionale germane au evitat în perioada postbelică să folosească anumite cuvinte şi sintagme utilizate în limbajul propagandistic al naziştilor. Referindu-se la anumite cuvinte compromise, celebrul romanist, Victor Klemperer, vorbea despre Lingua Tertii Imperii (LTI) – Limba celui de-al Treilea Reich.

Patrie, patriotism, glie strămoşească etc. nu erau folosite în discursul public, iar dacă un politician totuşi recurgea la retorica patriotică sau patriotardă risca să fie taxat drept reacţionar şi naţionalist.

Se pare că folosirea unor cuvinte prohibite de către partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) i-a determinat pe unii politicieni să recurgă la un limbaj impregnat de clişee patriotice, imitînd retorica AfD-ului, cu scopul de a o contracara. Şeful grupului parlamentar creştin-democrat, Volker Kauder, a avertizat faţă de propunerile unor colegi care au cerut o reprofilare mai accentuată de dreapta a formaţiunii conservatoare germane.

Dar pînă şi Partidul Ecologist, care se consideră a fi o grupare de stînga, nu a rămas neatins de acest trend. Copreşedinta grupului parlamentar ecologist, Katrin Göring-Eckardt, a stîrnit un adevărat val de discuţii, după ce a folosit într-o alocuţiune cuvîntul „patrie”.

„Noi iubim această ţară, care este patria noastră, iar această patrie nu poate fi fracturată”, a spus ea textual.

Intraraea AfD-ului în parlament i-a şocat pe ecologişti. Tocmai de aceea, ei au încercat după alegeri să sublinieze ideea europeană, vorbind despre o patrie germană integrată în patria europeană:

„Vom face totul ca această ţară să fie unitară, să rămînă europeană, iar pentru această patrie, pentru această ţară, vom lupta şi într-o coaliţie [guvernamentală]”.

Aceste aserţiuni ale lui Göring-Eckardt au stîrnit multe reacţii negative. Şi organizaţia de tineret a ecologiştilor a reacţionat cu scepticism, apreciind că „termenul de patrie este ostracizant şi nu poate fi folosit pentru combaterea ideologiei de dreapta”.

Ecologista berlineză, Laura Dornheim, s-a pronunţat contra folosirii termenului, distanţîndu-se şi de afirmaţii în care cineva îşi exprimă dragostea pentru vreo ţară. Ecologista Renate Künast, în schimb, care a deţinut în trecut portofoliul agriculturii, a luat apărărea celor care folosesc termenul „patrie”.

Controversa s-a înteţit acum şi după cuvîntarea preşedintelui federal, Frank-Walter Steinmeier, ţinută pe 3 octombrie, cu prilejul zilei naţionale.

„(...) nu avem voie să abandonăm dorul de patrie şi să-l dăm pe mîna naţionaliştilor”, a spus preşedintele.

Comentînd discuţiile şi controversele iscate în ultimele zile în legătura cu folosirea cuvîntului „patrie”, ziarul berlinez „die tageszeitung” (taz) a tras următoarea concluzie:

„Cine transformă patria într-un termen politic, divizează populaţia unei ţări în cei care aparţin ţării şi în cei care, în cel mai bun caz, sînt consideraţi numai oaspeţi, în cel mai rău caz duşmani – dar în orice caz străini.”

XS
SM
MD
LG