Linkuri accesibilitate

Conferința de securitate de la München, ziua a doua: Brexit și Ucraina într-o Europă în curs de redefinire


Un câine-polițist la Munchen

În a doua zi a Conferinței pe teme de securitate de la München (16-18 februarie), șefa guvernului britanic Theresa May a respins ideea unui nou referendum în chestiunea Brexit, însă a primit un sprijin apăsat pentru ideea ei de încheiere a unui nou tratat de securitate între Marea Britanie și Uniunea Europeană începând de anul viitor, 2019, după Brexit.

Theresa May a spus astăzi că Marea Britanie și UE ar trebui să semneze un nou tratat de securitate, lăsând deoparte divergențele ideologice care ar putea să blocheze cooperarea în acest domeniu după Brexit.

„Principalele aspecte ale viitorului nostru parteneriat în acest domeniu vor fi deja funcționale începând din 2019”, a insistat premierul britanic în cadrul Conferinței de Securitate de la München.

Ea a cerut partenerilor săi din Uniunea Europeană să renunțe la „piedicile instituționale rigide” care ar sta în calea unui parteneriat de securitate post-Brexit și a avertizat că vor exista „consecințe dăunătoare pentru lumea reală” dacă nu se ajunge la un acord.

Theresa May și Jean-Claude Juncker (foto: arhivă)
Theresa May și Jean-Claude Juncker (foto: arhivă)

Potrivit lui May, Regatul Unit va respecta rolul Curții Europene de Justiție (CEJ) în ceea ce privește anumite agenții de securitate, dar nu va fi supus jurisdicției sale.

La rândul său, șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Marea Britanie și UE ar trebui să rezolve problemele legate de comerț separat de discuțiile privind un pact de securitate cu Regatul Unit.

„Avem nevoie de o alianță de securitate între Marea Britanie și UE, dar nu putem amesteca aceasta cu alte chestiuni legate de Brexit”, a declarat Juncker la Conferința anuală de securitate de la München.

„Nu aș vrea să pun considerațiile de securitate și cele privind politica comercială într-o singură pălărie. Înțeleg de ce unii ar dori să facă acest lucru, dar noi nu vrem asta”, a spus Juncker.

Guvernul britanic, care are cel mai mare buget de apărare în rândul țărilor UE, speră că prin oferirea unora dintre aranjamentele sale de securitate cu UE îl va ajuta să câștige concesii în viitoarele relații comerciale.

Un alt subiect de îngrijorare, însă unul de la care europenii sunt excluși, este spectrul unui război cu Coreea de Nord. Cu toate acestea, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a subliniat, în prezentarea lui în fața participanților, că München este mai aproape de Coreea de Nord decât Washingtonul.

Jens Stoltenberg
Jens Stoltenberg

Stoltenberg a mai spus că Rusia trebuie sa ia în considerare îngrijorările Alianței și ale Statelor Unite că Moscova încalcă tratatul de interzicere a rachetelor balistice semnat în perioada Războiului Rece de Mihail Gorbaciov și Ronald Reagan, și deține rachete interzise prin acest tratat. „O lume în care Rusia, China și Coreea de Nord dețin arme nucleare, iar Alianța Nord Atlantică nu, nu este o lume mai sigură”, a spus Stoltenberg.

În privința războiului dintre separatiștii sprijiniți de Rusia și forțele Kievului din estul Ucrainei, atât reprezentantul special al SUA pentru conflictul din Ucraina, Kurt Volker, cât și omologul său rus, Vladislav Surkov, oferiseră deja luna trecută o evaluare optimistă a discuțiilor despre o eventuală misiune ONU de menținere a păcii pentru a pune capăt luptelor, care au ucis mai mult de 10.300 de oameni din aprilie 2014.

Sigmar Gabriel, ministrul german de Externe, a declarat astăzi la München, că Germania ar fi de acord cu reducerea sancţiunilor impuse Rusiei, dacă în estul Ucrainei va fi implementat un acord de încetare a focului cu sprijinul ONU.

Sigmar Gabriel la conferința de la Munchen
Sigmar Gabriel la conferința de la Munchen

Conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între forţele Kievului şi separatiştii sprijiniți de Rusia, a izbucnit în 2014 şi s-a soldat până în prezent cu peste 10.000 de morţi.

Uniunea Europeană şi Statele Unite susţin că Moscova oferă sprijin militar separatiştilor și au impus o lungă serie de sancțiuni unor înalți funcționari ruși și multor entități economice.

Sigmar Gabriel a apărat, de asemenea, planurile pentru gazoductul Nord Stream 2, care ar lega Germania și Rusia pe sub Marea Baltică, un proiect respins total de Polonia, Ucraina și țările baltice, deoarece ar agrava dependența Europei de gazul rusesc și ar face ca Ucraina să piardă taxele de tranzit pentru gaz.

El a spus că Germania intenționează să asigure continuarea utilizării conductei de tranzit existente prin Ucraina și crede că Rusia este deschisă acestei variante.

Statele Unite, luna trecută, au declarat că privesc Nord Stream 2 ca pe o amenințare la adresa securității energetice a Europei.

XS
SM
MD
LG