Linkuri accesibilitate

Conceptul de Smart City - ce șanse are să prindă rădăcini în R. Moldova?


Poză simbol

În perioada 8-9 octombrie, orașul românesc Alba Iulia a găzduit o nouă ediție a conferințelor Smart City, cu alte cuvinte o platformă de dialog între autorități locale și sectorul privat despre soluții inteligente pentru dezvoltarea unor orașe moderne. Evenimentul a trezit interesul mai mult orașe din România, inclusiv din Polonia, Ungaria, Germania și Republica Moldova. Directorul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu, care a participat la conferință, vorbește despre proiectele inovative realizate în Alba Iulia, despre implicarea cetățenilor și deschiderea autorităților inclusiv despre ceea ce stăvilește spiritul întreprinzător în Republica Moldova.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:52 0:00
Link direct

Igor Munteanu: „Acest prilej de a participa la Conferința Smart City de la Alba Iulia ne-a creat oarecum mai multe confidențe în posibilitatea de a îmbunătăți viața populației urbane din Republica Moldova, aducând companii IT, aducând primari, aducând administrație publică în municipiul Chișinău și, evident, a fost un fel de eveniment în avanpremieră înainte de conferința pe care noi anticipând o vom avea pe data de 26-28 octombrie la Chișinău. Conceptul de Smart City înseamnă digitalizarea serviciilor prestate cetățenilor, ameliorarea consumului de energie, îmbunătățirea anumitor tipuri de servicii care sunt indispensabile pentru viața urbană, cum ar fi, de exemplu, managementul deșeurilor urbane, ameliorarea transportului public. În total, la Alba Iulia au fost prezentate 103 tehnologii sprijinite de companiile din IT din România, dar și din străinătate, care fac din Alba Iulia un oraș de avangardă a noilor tehnologii în administrația publică.”

Europa Liberă: Contați că autoritățile locale din Republica Moldova din mai multe orașe ar putea prelua sau, deocamdată, putem vorbi doar despre Chișinău, unde există și o rețea de transport public mai dezvoltată și unde cetățenii așteaptă îmbunătățiri?

Igor Munteanu: „La conferința din iunie pe care am organizat-o aici, la Chișinău, am văzut un interes crescând din partea Orange-ului, din partea StarNet-ului, din partea micului orășel de tehnologii inovaționale Tekwill, care este asociat cu Universitatea Tehnică din Republica Moldova. Am observat de asemenea așteptări sporite la nivelul administrațiilor locale din Republica Moldova. Noi știm că anumite tipuri de Smart City tehnologii sunt implementate în anumite părți ale Republicii Moldova, cum ar fi, de exemplu, Registrul electronic al copiilor. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că părinții pot de la distanță urmări performanțele și rezultatele copiilor în timp util, adică pot să vadă ce au greșit sau ce n-au făcut la timp copiii lor.”

Europa Liberă: Unele autorități locale testează transmiterea pe diferite platforme a ședințelor locale, de exemplu.

Igor Munteanu în studioul Europei Libere
Igor Munteanu în studioul Europei Libere

Igor Munteanu: „Exact! Copiii sunt un subiect al procesului de inovare și de investiții pe care orașele inteligente le consideră prioritare. La Alba Iulia ne-au fost prezentate mai multe tipuri de tehnologii deja în proces de implementare, cum ar fi Questo, asta-i un soft destinat turiștilor. Deci, fiecare turist poate urma niște trasee virtuale și îmbogăți deja harta generală a orașului prin propriile experiențe, notând anumite tipuri de feedback-uri sau angajându-se în diverse tipuri de cercetare pe teren, cum ar Questoris. Am văzut de asemenea niște tehnologii extraordinar de interesante de a digitaliza orice fel de plăți în orașul Alba Iulia și de asemenea de a transforma transportul public dintr-o corvoadă, dintr-o problemă care este asociată de obicei cu traficul imens într-o plăcere. O companie deja recunoscută și la București, și la Alba Iulia – se numește PONY – practică serviciul de carsharing, adică de folosire în comun a unor automobile electrice de către mai mulți proprietari pe baza unor aplicații software care, în primul rând, îți economisește resursele pe care trebuie să le aplici pentru ca să pleci dintr-o parte în alta a orașului și creează oportunități de folosire în comun a anumitor tipuri de transport privat. Acest lucru, de exemplu, ar fi de foarte mare folosință și Chișinăului.”

Europa Liberă: Cât de departe este Chișinăul de aceste inițiative și cum se poate apropia, în opinia Dvs.?

Igor Munteanu: „Noi intenționăm la această conferință din 26-28 octombrie să propunem publicului interesat și autorităților municipale din mai multe orașe accesul, cel puțin, la cunoașterea acestor tehnologii și după asta, la crearea de parteneriate între sectorul privat și autoritățile publice, pentru că nimeni nu-și poate permite luxul de a face pe cont propriu toate aceste inovații.

Autoritățile locale înțeleg că nu se pot descurca cu complexitatea și provocările modernității...

Businessul caută oportunități pentru a face afaceri, dar pe de altă parte, sunt și responsabilități sociale sporite față de populația urbană. Autoritățile locale înțeleg că nu se pot descurca cu complexitatea și provocările modernității noastre decât dacă vor apela la noi tehnologii, vor digitaliza serviciile, vor reduce costurile pentru diverse tipuri de plăți on-line, vor încerca să decongestioneze transportul, vor încerca să creeze hărți în mai multe dimensiuni, pentru ca cei care construiesc, dezvoltatorii, să înțeleagă că nu este suficient să pui carcasele unor clădiri, ele trebuie să le faci populate de ceea ce crede populația că este bine pentru interesul colectiv al acestor comunități urbane. Ceea ce am văzut la Alba Iulia mi-a întărit convingerea că acest concept de Smart City trebuie să pătrundă cât mai adânc în mentalitatea noastră, a celor din Republica Moldova, trebuie să fie înțeleasă ca o nouă generație de dezvoltatori, de planificatori urbani și trebuie, într-un fel, să dăm libertate activiștilor urbani, urbaniștilor profesionali, dezvoltatorilor de tehnologii informaționale, sectorului privat, care trebuie să apropie populația de exercițiul autoguvernării locale. Prin asta se explică, de exemplu, platforma Metropolis, lansată în Alba Iulia, care permite, într-un fel, să integreze tot felul de date – de la cardurile de călător în transportul public la cunoașterea exactă a loturilor din parcare.”

Europa Liberă: Și înțeleg că, pe lângă disponibilitatea unor agenți economici care să se implice, să pună pe roate asemenea lucruri, mai e nevoie de disponibilitatea autorităților locale, de facilitări, de ușurarea a ceea ce numesc agenții economici „piedici de ordin birocratic”. Cum vedeți lucrurile pe această linie?

Igor Munteanu: „Autoritățile locale evident că trebuie să fie cât mai atractive și mai prietenoase pentru aceste inovații. Până la urmă, nimeni nu are un răspuns definitiv la problemele în creștere ale populațiilor urbane, dar Alba Iulia și-a spus în felul următor: „Oricine are o idee bună poate s-o aplice, s-o testeze pe orașul nostru”. Și dintr-odată această populație care, mă rog, Alba Iulia are 70 de mii de locuitori, o populație relativ micuță într-un oraș fabulos. Totuși a deschis ușile pentru ca aceste tehnologii informaționale care țin de Smart City să fie aplicate, să fie testate și să fie dezvoltate într-un mediu instituțional prietenos. În acest fel, mai multe tipuri de businessuri, companii private din IT din străinătate sau din România au dorit, în primul rând, să abordeze problemele urbane ale Alba Iuliei, pentru ca să-și testeze tehnologiile. Vă spun, a fost o demonstrație de forță a ceea ce este mai inteligent, mai bun, mai prietenos din ceea ce au inventat companiile IT din regiune. De exemplu, am observat cum poate fi creată o politică de economisire a energiei electrice prin iluminarea inteligentă a străzilor; am văzut cum copiii din Liceul „Mihai Eminescu” participă la dezvoltarea orașului. Și această participare comună a tuturor segmentelor de populație creează un apetit pentru inovații cum nu vă imaginați.”

Europa Liberă: În impresia Dvs., totuși dacă e să vorbim despre Chișinău, capitala Republicii Moldova, există prea multă reticență sau prea puțină inițiativă?

Igor Munteanu: „Chișinăul ar următoarele probleme: în primul rând, are o administrație care nu a fost aleasă de populație. Multe din problemele actuale de subdezvoltare sunt legate de statutul incert al managementului curent, în al doilea rând, există foarte mult centralism, ceea ce înseamnă că, chiar dacă are cele mai bune venituri din țară, în comparație cu alte orașe mai mici, Chișinăul este destul de închistat în niște tipuri de gândire sau de proceduri care sunt mai degrabă valabile pentru regimul sovietic, nu pentru regimul actual. Chișinăul are nevoie de deschidere către public și are nevoie să experimenteze forme și tehnologii noi, prin care ar putea să ușureze transportul urban, consumul de energie, digitalizarea sau cartarea străzilor orașului și de asemenea crearea unei platforme de relații prietenoase și de încredere între administrație și businessul privat, fără de care nu poți face nimic. În plus, România are un avantaj pe care noi nu-l exploatăm suficient. De exemplu, fostul primar, Dl Chirtoacă, apela cu multă intensitate la creditările externe, dar nu avem instrumentul obligațiilor municipale, instrument intern de finanțare a unor proiecte extrem de populare sau importante pentru populație; nu avem multe elemente care ar face dezvoltarea orașului un proces progresiv, nu obligatoriu legat doar de o decizie a unui Consiliu municipal, ci un proces în care mai multe tipuri de grupuri de populație participă activ pentru ca să găsească soluțiile cele mai bune.”

Europa Liberă: Nu există o deprindere, o deschidere?

Igor Munteanu: „Nu există o tradiție de deschidere și iarăși ne împiedicăm din nou la faptul că nu există o legătură logică între primar, primarul ales, că nu avem primar ales în acest moment și dorințele populației. Respectiv cine are mandatul deplin pe patru ani de zile are și un mandat de schimbare, are și un fel de gir, de confidențe din partea populației.”

Europa Liberă: Dacă e să părăsim geografic zona Chișinăului, în ce măsură își au efectul condițiile economice în care activează primăriile, condițiile sociale, situația politică?

Igor Munteanu: „Fiecare oraș are propria agendă de probleme și de constrângeri. Orașele mici, în general, se luptă pentru a atrage investiții, dar pentru ca să atragi investiții trebuie să ai cazuri demonstrative că ești bun pentru atras aceste investiții. Dar, uitați-vă, noi ne-am întâlnit cu orașe mici. Aradul e oraș mic, Călărașiul este oraș mic. Toți participau, primarii acestor orașe participau la Alba Iulia, pentru ca să vorbească despre ce au reușit să aplice ca oraș inteligent și ce intenționează să aplice mai departe pescuind cele 105 practici pozitive.

Pentru ca să atragi investiții trebuie să ai cazuri demonstrative că ești bun pentru atras aceste investiții...

Și am văzut pentru prima dată după foarte mult timp un fel de simbioză între administrația aleasă și companiile private, care găseau limbaj comun cu primarii, pentru că vorbeau despre aceeași agendă de inovații și progres. Acest lucru ne lipsește. Ne lipsește intrarea noilor tehnologii în efortul de facilitare a vieții oamenilor. Avem un oraș de 700 de mii de locuitori, cu toate localitățile învecinate avem aproape un milion de locuitori și acest un milion de locuitori se simt extrem de debusolați de lipsa de viziune pentru dezvoltarea orașului în Chișinău și de lipsa de stabilitate instituțională, care le-ar asigura, cel puțin, confidența că mergem în direcția corectă. Am trecut prin Alba Iulia, după asta, la Cluj. Este o distanță ca între cer și pământ între Chișinău și aceste orașe care s-au dezvoltat rapid, au dat mâna cu progresul și au demonstrat că, prin legătura cu Uniunea Europeană, cu spațiul european, orașele pot să renască ca pasărea Phoenix. De asta are nevoie Chișinăul și pentru asta are nevoie de campioni de inovații și progres.”

Europa Liberă: Poate uneori e și de înțeles scepticismul oamenilor, pentru că la nivel național ani la rând a fost promovată foarte intens o strategie de e-guvernare, de digitalizare a serviciilor publice și omul simplu a așteptat, dar, de fapt, tot este pus în condiția să stea în cozi foarte lungi, i s-au promis fișe medicale electronice, nu le are.

Igor Munteanu: „Senzația multor concitadini de-ai noștri este că aceste testări nu au dus până la capăt la o schimbare din temelie a sistemului de luare a deciziilor și a sistemului de ameliorare a problemelor. Avem o agendă de probleme care nu se schimbă de zeci de ani de zile. Ele rămân aceleași – transportul prost, corupția legată de puterea discreționară a birocraților din primărie, lipsa de valorificare a potențialului creativ al tinerilor, care ar face publicitate pentru schimbare, dacă ar avea un loc unde s-o facă. Și această neîncredere funciară în instinctele populației urbane din Republica Moldova cred că este o mare problemă în cazul nostru. Digitalizarea pe care o observăm prin acest Smart City este de fapt proporțională cu gradul de fericire al populației. Cu cât tehnologiile capturează inima oamenilor și ei le aplică, cu atât orașele întineresc, pentru că progresul își găsește loc atunci când, de exemplu, serviciile vechi și birocratice, și costisitoare sunt înlocuite cu servicii noi, care sunt pe înțelesul oamenilor, sunt practicate și devin dintr-odată piese indispensabile pentru viața de zi cu zi a cetățenilor din această urbe. Despre asta vorbim și asta ne-o dorim. Conferința din 26-28 octombrie va încerca să creeze un fel de capital de schimbare pentru municipiul Chișinău și, sigur, sperăm că alte lucruri se vor rezolva în timpul apropiat cu validarea rezultatelor alegerilor din iunie, cu crearea de soluții pentru ca municipiul Chișinău să funcționeze la rangul sau la statutul așteptărilor populației sale.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG