Linkuri accesibilitate

„Formarea Republicii Democratice Moldovenești, între Prut și Nistru, între Hotin și Marea Neagră, consemna un nou și ireversibil început pe calea autodeterminării naționale”


Clădirea care a adăpostit Sfatul Țării la 1917, Chișinău

O nouă pagină de istorie cu Gheorghe Cojocaru înaintea centenarului unirii Basarabiei cu România.

În vizita lui săptămânală la studioul din Chișinău al EL, istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru și-a continuat într-o discuție cu Vasile Botnaru trecerea în revistă a evenimentelor din preajma unirii Basarabiei cu România.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:35 0:00
Link direct

Gheorghe Cojocaru: „Proclamată o sută de ani în urmă, la 2 decembrie 1917, prin votul unanim al Sfatului Țării, Republica Democratică Moldovenească a fost tratată sub regimul sovietic drept opera unei mâini de oameni cu vederi burghezo-moșierești și naționaliste, drept un accident regretabil în istoria Basarabiei, văzută exclusiv prin prisma teoriei luptei de clasă. Odată cu prăbușirea cortinei de fier, s-au destrămat și falsurile despre Sfatul Țării și despre Republica Democratică Moldovenească, deși se mai întâmplă și astăzi ca adevărul istoric despre acestea să fie distorsionat sau abordat de o manieră selectivă.”

Europa Liberă: Până și moldoveniștii înveterați sunt nevoiți să recunoască, deci, rolul benefic al Sfatului Țării. Astăzi au istoricii un răspuns la întrebarea cum a fost formată această republică?

Gheorghe Cojocaru: „Au mai multe răspunsuri, probabil, dar este de remarcat că printre revendicările fundamentale ale mișcării naționale de la 1917, formulate în urma prăbușirii autocrației țariste, cerința formării unei entități aparte a Basarabiei, a unei republici, în speță, nu se regăsește. S-a militat pentru o Dietă a teritoriului dintre Prut și Nistru, pentru autonomia Basarabiei, pentru o serie de alte obiective de mare amplitudine politico-socială și națională, însă ideea proclamării unei republici apare mai târziu. Cel care o expune public este Ion Inculeț, după alegerea sa în funcția de președinte al Sfatului Țării, la 21 noiembrie 1917.

Basarabia, spunea Inculeț, în baza dreptului la autodeterminare, dobândit în urma Revoluției ruse, „va trebui să devină republică democratică, formând o parte indivizibilă din marea republică federativă democratică rusă”. Această idee a fost susținută printre primii de Pantelimon Erhan, cel care a fost ales în fruntea instituției executive a Basarabiei. Este interesant de reținut că și unul, și altul au fost trimiși de Guvernul Provizoriu de la Petrograd „să adâncească” revoluția la Chișinău. Au urmat apoi dezbaterile din cadrul Sfatului Țării pe marginea unui proiect de declarație, care a și fost aprobat la 1 decembrie.”

Europa Liberă: Cum ați descrie în câteva cuvinte contextul în care a fost declarată această nouă entitate a Basarabiei?

Gheorghe Cojocaru: „Contextul, ca o sumă de factori și de condiții, a jucat un rol esențial la proclamarea Republicii Democratice Moldovenești. În contextul în care periferiile naționale ale fostului Imperiu al țarilor se declarau rând pe rând republici autonome, formarea Republicii Moldovenești s-a produs, pe bună dreptate, printr-un efect al contaminării cu toate aceste idei și proiecte și în baza dreptului la autodeterminare națională.

Ucraina vecină se proclamase Republică Populară și, mai mult decât atât, ca urmare a loviturii bolșevice de la Petrograd, Rusia însăși se declarase o Republică federativă a Sovietelor, fapt care a precipitat includerea pe agenda Sfatului Țării a chestiunii declarării Republicii Democratice Moldovenești. Mai ales că în întreg cuprinsul fostei Rusii se discuta ideea formării unei comunității federative a noilor republici naționale, la care, în acea fază, ar fi intenționat să participe și liderii de la Chișinău, care aveau nevoie de o formă asumată de reprezentare la scara provinciei și de un mandat reprezentativ.”

Europa Liberă: Ce reacții au existat în acea vreme la proclamarea Republicii Democratice Moldovenești și ce a însemnat, de fapt, formarea acesteia, dintr-o perspectivă istorică?

Gheorghe Cojocaru: „S-a înregistrat o largă adeziune a populației și a diverselor structuri politico-sociale față de declararea Republicii Moldovenești, care subscria la valorile democratice fundamentale și-și propunea o serie de reforme sociale și economice. Noua entitate dispunea, astfel, de legitimitatea internă necesară, rămânând în așteptarea consacrării pe plan extern. Însăși formarea Republicii Democratice Moldovenești, între Prut și Nistru, între Hotin și Marea Neagră, conferea Basarabiei un statut egal cu cel al Republicii Ucrainene sau al Rusiei și consemna un nou și ireversibil început pe calea autodeterminării naționale.”

XS
SM
MD
LG