Linkuri accesibilitate

„Tendințe tot mai pronunțate în favoarea unui proiect al reunificării”


Gheorghe Cojocaru

Un punct de vedere săptămânal, în dialog cu istoricul Gheorghe Cojocaru.

Un punct de vedere de Gheorghe Cojocaru
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:18 0:00
Link direct

Gheorghe Cojocaru:Marea Adunare Centenară din 25 martie și sesiunea comună a celor două camere ale Parlamentului român din 27 martie, consacrate Centenarului Unirii Basarabiei cu vechiul Regat al României, au dominat agenda publică și politică din cele două capitale, Chișinău și București, readucând în prim-plan istoria desăvârșirii unității naționale acum o sută de ani și conturând niște tendințe tot mai pronunțate în favoarea unui proiect al reunificării. Recursul la istorie sau poate că magia cifrei de o sută de ani au reaprins cu putere vechile speranțe ale reîntregirii celor două maluri ale Prutului, deși obstacolele în calea acestui deziderat național nu sunt deloc puține și, cu atât mai mult, de ignorat.”

Europa Liberă: Dacă v-aș ruga să caracterizați atmosfera în care s-a desfășurat marcarea Centenarului Unirii Basarabiei în cele două capitale, Chișinău și București, cum ați face-o? Imaginați-vă că vă întreb ca pe un reporter: În ce atmosferă s-a desfășurat marcarea Centenarului?

Gheorghe Cojocaru: „Într-o atmosferă de efervescență, dar și de sobrietate publică, cu calm și demnitate, conștientizându-se realitățile zilei de astăzi și cu încredere în ziua de mâine. La Chișinău, oamenii au avut libertatea de a se aduna sub cerul liber în istorica Piață a Marii Adunări Naționale, pronunțându-se în mod pașnic asupra modului în care și-ar dori ca Unirea să se întâmple. Este de reținut că Adunarea Centenară din centrul capitalei a fost convocată în contextul în care peste o sută de primării și diverse instituții au semnat, unele după altele, o serie de declarații publice pro-Unire. Pe de altă parte, instituția prezidențială s-a transformat, în același timp, într-un bastion al antiunionismului, proferând amenințări și acuzații grele și, culmea ridicolului(!), punând pe aceeași tavă, probabil în criză de inspirație, hoții și militanții pentru întregire.”

Europa Liberă: Cum era lesne de presupus, Președinția a condamnat mișcarea unionistă, dar care a fost poziția guvernării? Cum ați citit-o Dvs.?

Gheorghe Cojocaru: „Grea întrebare! Chiar dacă unii dintre iluștrii reprezentanți ai puterii n-au ratat ocazia de a se lansa în prognoze riscante pe marginea idealului reîntregirii, guvernarea, în ansamblul său, a evitat să ia atitudine expresă atât în Parlament, cât și prin intermediul structurilor guvernamentale, afișând o reținere calculată și o neutralitate, pe alocuri, mai curând binevoitoare față de acest demers unionist. Se pare că în interiorul puterii părerile sunt împărțite în această privință, ideea integrării europene fiind cea care asigură stabilitatea partidului de guvernământ și mai puțin orientarea românească.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb: în ce constă, la părerea Dvs., esența declarațiilor votate la Chișinău, dar și la București, respectiv în zilele de 25 și 27 martie?

Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, la Chișinău s-a votat o Proclamație în stradă, la București – în ședința reunită a celor două Camere – Adunarea Deputaților și Senatul. Adunarea Centenară de la Chișinău a cerut instituțiilor legislative ale Republicii Moldova și României „să se implice pentru reîntregirea națională” prin mijloace pașnice și în conformitate cu dreptul internațional, în timp ce Parlamentul de la București consideră „pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state”, statul român fiind pregătit să accepte un demers respectiv, ca „o expresie a voinței (lor) suverane”. În acest context, să remarcăm, este lipsă vocea autorizată a Parlamentului de la Chișinău.”

Europa Liberă: Când trecem pe străzile Chișinăului, vedem un panou de o paternitate pa care o putem bănui: „Unionismul trece, Patria rămâne”. Deci, Centenarul Unirii Basarabiei a trecut. Trece și unionismul?

Gheorghe Cojocaru: „Așa da un răspuns scurt: totul este un proces, așa că nimic nu trece și nimic nu dispare din senin.”

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG