Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: „Revoluția rusă a fost o dramă și o tragedie a poporului rus, punând bazele unui experiment nemaiîntâlnit în istorie”


Gheorghe Cojocaru

Un punct de vedere săptămânal în dialog.


Gheorghe Cojocaru: „La 100 de ani de la Revoluția rusă, lumea s-a schimbat dramatic, fiind puternic marcată și modelată de noile tehnologii informaționale. Fosta supraputere mondială Uniunea Sovietică, imaginată și construită după proiectul bolșevic, a sucombat mai bine de un pătrar de veac în urmă, iar fostele republici sovietice unionale au devenit state independente; unele fiind deja integrate în Uniunea Europeană și NATO, altele având statutul de țări asociate la Uniunea Europeană. Deși pe locul fostei URSS s-a format o comunitate a acestor state independente, totuși, fiecare dintre ele își caută un loc propriu sub soare, în funcție de interesele specifice naționale.”

Europa Liberă: La 100 de ani distanță de la Revoluția rusă, merită să fie pusă întrebarea ce moștenire a lăsat aceasta în urma sa?

Revoluția rusă, după cum se atestă în istoriografia occidentală astăzi, a fost o dramă și o tragedie a poporului rus

Gheorghe Cojocaru: „Revoluția rusă a fost unul dintre cele mai grandioase evenimente ale secolului al XX-lea, care a exercitat o puternică și directă influență asupra spațiului care căzuse sub controlul său și apoi, indirect, ar fi impulsionat urgentarea unor ajustări sociale anume în partea liberă a lumii. În ciuda oricăror eforturi imaginative, lista sa patrimonială este destul de scurtă, axându-se în special nu atât pe un diapazon al valorilor, cât mai curând pe accentul pus asupra unui gen de echitate socială. Timpul a invalidat și modelul său economic. Revoluția rusă, după cum se atestă în istoriografia occidentală astăzi, a fost o dramă și o tragedie a poporului rus, bulversându-i rosturile vieții și punând bazele unui experiment nemaiîntâlnit în istorie cu limitele și posibilitățile sale.”

Europa Liberă: Dar cum privesc astăzi oamenii de știință, istoricii asupra fenomenului Revoluției ruse?

Scopul oamenilor de știință rămâne să descifreze adevărul istoric și să explice de ce Rusia a ratat în condițiile anului 1917 să o ia pe o cale parlamentară pașnică

Gheorghe Cojocaru: „Potrivit celor mai recente abordări ale istoriografiei ruse, revoluția astăzi este privită ca un proces care a cunoscut mai multe faze, precum Revoluția din februarie 1917, cea din octombrie, Războiul civil, încheindu-se odată cu sfârșitul acestui război în Rusia. În noul concept al Marii revoluții ruse se subsumează și tendința de a integra într-o concepție unică ansamblul de evenimente istorice desfășurate pe o parte sau alta a baricadei, pe partea celor care au învins, ca și pe partea celor care au pierdut în acea teribilă confruntare. Scopul oamenilor de știință rămâne să descifreze adevărul istoric și să explice de ce Rusia a ratat în condițiile anului 1917 să o ia pe o cale parlamentară pașnică.”

Europa Liberă: Și care ar fi una din lecțiile cele mai importante ale Revoluției ruse astăzi?

Gheorghe Cojocaru: „Ar trebui de meditat, înainte și înainte de toate, asupra costurilor unor asemenea erupții sociale. Or, potrivit unor estimări aproximative, pierderile irecuperabile ale Rusiei în urma revoluției și Războiului civil se ridică la 16-18 milioane de oameni, iar o consecință nemijlocită a acelor fenomene a fost dezumanizarea conștiinței sociale și pierderea unor repere și valori durabile.”

XS
SM
MD
LG