Linkuri accesibilitate

Bosnia: Trei istorii diferite, trei limbi diferite, trei geografii diferite... (VIDEO)


La Centrul memorial de la Pocitari

Ziua comemorării victimelor masacrului de ls Srebrenița.

11 iulie este ziua în care sunt rememorate victimele masacrului de la Srebrenica. În 1995, peste 8000 de bărbați și băieți bosniaci au fost uciși de forțele sârbilor bosniaci. Nici până astăzi nu au fost recuperate toate cadavrele; aproape 1.500 de familii rămân în căutarea celor dispăruți în cel mai crunt masacru, petrecut în Europa după al Doilea Război Mondial.

Sunt crime care lasă urme adânci si distrug țesătura socială a unei regiuni cum este Bosnia-Herțegovina. Înainte de războiul interetnic, de asediul de la Sarajevo și masacrul de la Srebrenica, Bosnia era un stat multietnic, cu 40% musulmani, cam 30% sârbi ortodocși și 10% croați catolici. Căsătoriile „mixte” erau regula, reprezentau peste 13% din totalul căsătoriilor; astăzi numărul lor a scăzut la sub 4%, tendința spre zero.

Școlile sunt, desigur, o altă victimă a conflictelor interetnice și a animozităților pe care le-au provocat. Pentru că istoria, literatura și educația în general sunt arme puternice în mâinile naționaliștilor și demagogilor.

„Reușit una, rămas 57” – scria pe pancarta afișată la sfârșitul lunii iunie de elevii din Jajce. Sărbătorea faptul că autoritățile locale cedaseră la proteste și renunțaseră să mai continue politica de segregație în școala locală. După acest succes de etapă, tinerii sunt decis să-și continue lupta pentru ca educația segregată să fie abolită în restul de 57 de școli.

„Vrem aceeași educație pentru toți”, declara Faruk Gutic, membru al Asociației Liceenilor din Bosnia-Herțegovina. „Nu vrem să ne întoarcem cu 20 de ani în urmă”.

După războiul interetnic din Bosnia, școlile au fost împărțite pe criterii etnice: programe bosniace, sârbe și croate. Elevii au materii diferite, învață trei istorii diferite, trei limbi diferite (apropiate precum dialectele aceleași limbi), trei geografii diferite. Chiar dacă folosesc aceeași clădire, încep școala la ore diferite, învață în schimburi. Sunt școli în care au chiar intrări separate sau toalete separate.

„Cred că părinții și copii sunt pioni într-un joc politic murdar, iar consecințele reale le vom resimți în 10, 15 ani”, declară Samir Behric, fost elev la Jajce.

În 2104, Curtea Constituțională a Federației a decis că acest sistem segregat este discriminatoriu. Statele Unite și OSCE au protestat și au cerut eliminarea lui. Dar școlile continuă să funcționeze cu programe diferite. Motiv pentru care în timpul protestelor de la Jajce, elevii aveau pancarte pe care se putea citi „Segregația este o invesțiție proastă” și „Noi vrem să decidem viitorul, nu să reluăm trecutul”.

„Protestele elevilor sunt de înțeles”, declara ministrul educației Katica Cerkez, „dar nici o schimbare nu se poate face peste noapte. Este o problemă serioasă, cu rădăcini în Constituție și în legile țării”, a precizat ministrul educației.

Dennis Gratz, deputat în Parlamentul federal, a făcut însă primul pas: pe 20 iunie a înaintat un proiect de lege care interzice școlile segregate. Interesat este că proiectul nu atacă problema pe motive educaționale, ci de respectare a drepturilor omului, echivalând segregarea sub orice formă cu o încălcare a drepturilor civile fundamentale. Un argument care încearcă să nu reaprindă pasiunile naționaliste.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG