Tot mai multe organizații neguvernamentale merg în şcolile din ţară şi îi învaţă pe elevi cum să distingă informaţiile veridice de falsurile mediatice, dezinformarea sau propaganda. Cereri de instruiri de acest fel vin inclusiv de la dascălii din teritoriu, spune directoarea Centrului Media pentru Tineri, Viorica Boboc, mai ales urmare a evenimentelor din Ucraina şi a felului în care informează presa rusă, retransmisă pe larg în Republica Moldova.
Odată cu extinderea reţelelor sociale atât adolescenţii, cât şi maturii aproape zilnic cad în capcana manipulărilor şi-şi formează opinii greşite. Cel mai recent caz cu efect de bulgăre de zăpadă pomenit de unii profesori de şcoală şi experţi media este cel al celor 30 de mii de migranţi sirieni pe care ar fi trebuit să-i găzduiască Republica Moldova – de fapt un fals mediatic din timpul campaniei electorale de anul trecut care i-a făcut pe specialiştii media să se activizeze.
Profesoara de română de la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni, Cristina Canişev, este de părere că cei mai expuși sunt oamenii din sate pentru care este o obişnuiţă că televiziunile şi ziarele spun adevărul absolut.
„Avem şi noi în cadrul orelor de română lecţii de mass-media, adică cum să facă o știre, cum să realizeze un reportaj, şi le spun [elevilor] cum să aibă foarte mare grijă de unde se documentează. Le-am dat şi eu o alternativă, o listă de site-uri, televiziuni în care pot avea ei încredere. Poate lumea nici nu-şi dă seama că este informată greșit. Haideţi să ne amintim de fosta campanie electorală. Au spus: „Dar eu asta am văzut, au spus că o să aducă 30 de mii de sirieni, înseamnă că gata asta este adevărat. Au pus că au să ne închidă bisericile sau ceva de genul, gata asta este adevărat”. Încă există această mentalitate la nivel local”.
Directoarea Centrului Media pentru Tineri, Viorica Boboc, face educaţie mediatică de 13 ani şi observă că în ultimul timp şi dascălii s-au activizat şi cer ca instructorii să ajungă în şcoala lor. Una dintre explicaţiile ei e că amestecul dintre informațiile veridice şi cele false sunt difuzate pe reţele sociale la viteze până nu demult inimaginabile, fără ca oamenii să-şi pună prea multe întrebări.
„Mergem în teritoriu şi vedem că profesorii sunt mai cu antenele deschise, ceea ce acum un an şi chiar doi ani încurcau educația media cu educația medicală. Acum oamenii sunt mai deschişi, au prins ideea asta, probabil, din spațiul public, de pe reţele, din biblioteci, pentru că educaţia mediatică a început vreo doi ani în urmă şi în biblioteci”.
Pentru a-şi atinge scopul, aceste lecţii despre manipulare dedicate elevilor trebuie dublate de instruiri şi pentru maturi, sugerează jurnalista Lilia Zaharia de la Asociaţia Presei Independente, care face parte din echipa proiectului „Stop Fals”. API a organizat şi astfel de întâlniri, spune Lilia Zaharia. Ea se arată optimistă că, exact ca în cazul picăturii chinezeşti, combaterea falsurilor mediatice, deşi mai meticuloasă decât răspândirea lor, va da până la urmă rezultate.
De aceeaşi părere este şi experta media Corina Cepoi, reprezentanta în Republica Moldova a organizației internaţionale Internews, care invocă lecţia ucraineană. Spre deosebire de Republica Moldova, Ucraina a decis să interzică retransmisiunile de posturi ruseşti. Acest fapt împreună cu disciplina şcolară educaţia mediatică şi combaterea falsurilor din presă au dus la schimbări.
Am întrebat-o pe Corina Cepoi dacă e este posibil de combătut manipularea venită pe filiera televiziunilor ruseşti fără a le interzice în Republica Moldova:
„Cred că e posibil atunci când avem alternative locale puternice şi sunt investiții şi facilități pentru producătorii de conţinut local, pentru că acum ceea ce vedem la noi suntem puşi practic în aceleași condiții cu cei care aduc conţinut, mai ales distractiv şi foarte calitativ, şi foarte scump, şi noi nu avem aşa resurse în Moldova ca să le facem. Şi desigur că dacă ar fi implicarea şcolilor, să muncim şi cu tinerii, şi cu cei mai în vârstă, şi ar trebui cumva implicate şi diferite tipuri de organizaţii. Inițiativa şi dorinţa trebuie să vină de jos sau de la persoane cărora le pasă”.
Promovarea falsurilor mediatice nu va clădi o societate sănătoasă, se arată convinse interlocutoarele cu care am stat de vorbă, iată de ce combaterea neadevărurilor trebuie să fie o misiune comună pentru toţi cei care formează această societate, indiferent că subiectele exagerate, manipulate sau inventate ţin de domeniul medicinei, educaţiei sau de securitate.
