Au trecut 27 de ani de la unificarea celor două Germanii, pe data de 3 octombrie 1990. În amintirea acestei date istorice, ziua de 3 octombrie a fost declarată zi naţională. Anul acesta, festivităţile centrale au avut loc în capitala landului Renania Palatinat, la Mainz. Au participat aproximativ 500.000 de oameni. Pentru menţinerea siguranţei participanţilor au fost prezenţi 7.000 de poliţişti. În mod tradiţional, aceste festivităţi au loc în land-ul federal care deţine în acel moment preşedinţia Bundesrat-ului, camera superioară a Parlamentului german.
„Împreună sîntem Germania”
Festivităţile de la Mainz - la care au participat, marţi, preşedintele ţării, Steinmeier, cancelara Merkel, însoţită de mai mulţi colegi din cabinetul federal şi reprezentanţii unor guverne regionale - s-au desfăşurat sub motto-ul: „Împreună sîntem Germania”. Prin acest motto, organizatorii au încercat să sugereze existenţa unei coeziuni între partea răsăriteană şi partea occidentală a Germaniei. În diverse interviuri şi declaraţii, dar şi în cuvîntările rostite cu prilejul Zilei naţionale, nu au fost ocolite problemele care continuă să existe în regiunile occidentale şi regiunile din fosta Republică Democrată Germană (RDG/DDR).
Clivaj est-vest
Alegerile generale din 24 septembrie au demonstrat asta într-un mod cît se poate de limpede, cînd un partid naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) s-a transformat în forţa politică preferată de foarte mulţi estici. Asupra acestui aspect a atras atenţia şi şefa guvernului din Renania Palatinat şi actuala preşedintă a Bundestag-ului, social-democrata Malu Dreyer. Ea a declarat că recentele alegeri parlamentare au fost un indicator pentru coeziunea fragilă a Germaniei şi trebuie privite ca un semnal de alarmă. Într-un mod similar, s-a exprimat şi şefa guvernului din land-ul estic, Mecklenburg Pomerania Inferioară, social-democrata Manuela Schwesig, care a vorbit despre pericolul adîncirii clivajului est-vest.
Deficite şi succese
Directorul Oficiului Federal pentru administrarea arhivelor fostei securităţi est-germane, Stasi, Roland Jahn, un fost disident şi critic al regimului comunist, a calificat ultimii 27 de ani ca o „istorie a succesului”. Răsăritul, spunea Jahn ziarului „Passauer Neue Presse”, s-a schimbat fundamental şi a devenit o parte integrantă a Republicii Federale. Oamenii se pot exprima liberi şi pot să meargă la alegeri. Dar, a adăugat Jahn, în estul Germaniei se poate observa în continuare un deficit în ceea ce priveşte democraţia şi dezvoltarea societăţii civile. Acest deficit nu poate fi depăşit atît de uşor cum s-a crezut în 1990.
Deficitul cultural-politic şi civic la care s-a referit Roland Jahn se poate remarca şi în alte domenii. Mai ales în cel economic. Asta se desprinde şi din „Raportul guvernamental anual privind starea unităţii Germane” (Jahresbericht der Bundesregierung zum Stand der deutschen Einheit 2017), dat publicităţii înaintea alegerilor.
Produsul Intern Brut (PIB) în răsărit se cifrează la numai 73 de procente faţă de cel din vest. Depăşirea acestor diferenţe, necesită o susţinere substanţială pe care va trebui să şi-o asume guvernul federal. Există şi în vest regiuni cu o infrastructură subdezvoltată, a spus secretara de stat Iris Gleicke, care răspunde din partea guvernului de problemele estului, dar această stare de fapt negativă este aproape un fenomen generalizat în partea de răsărit. Puterea economică a estului este cu 32 de procente mai redusă decît cea din vest. Rata şomajului este în răsărit de 8,5 procente, la nivel naţional este în jur de 5 procente.
În acelaşi timp, raportul evidenţiază că în Germania răsăriteană creşterea economică a atins, în prezent, aproape cotele medii din Uniunea Europeană.
Diferenţe continuă să existe şi în domeniul salarizării. Nivelul salariilor din partea estică a Germaniei face numai 82 la sută dintr-un salariu vestic. În est salariile sînt mai mici, în multe locuri nu există contracte tarifare şi, totodată, se poate constata un sector extins de activităţi în care se plătesc salarii minimale.
„Este trist că şi acum mai există acest decalaj economic est-vest, cît şi nepotriviri între mentalităţi”, scrie ziarul „Rheinische Post” într-un editorial, dedicat Zilei Naţionale. „Între timp a crescut o nouă generaţie [...]. Probabil că abia această generaţie va reuşi să ducă unificarea la bun sfîrşit, să rezolve problemele, în loc să cultive prejudecăţi depăşite.”
