Guvernul a aprobat astăzi lista nominală a membrilor comisiei care se va ocupa de delimitarea circumscripțiilor pentru parlamentarele de anul viitor, alegeri ce se vor desfășura după sistemul mixt. Lista este incompletă pentru că reprezentanții mai multor formațiuni politice, între care PLDM, Partidul Comuniștilor, PL sau partidul extraparlamentar condus de Maia Sandu, PAS, au contestat anterior independenţa acesteia şi au refuzat să facă parte din ea.
Partidul Democrat şi cel al Socialiştilor sunt singurele formaţiuni parlamentare care au delegat reprezentanţi în comisia ce urmeaza să traseze cele 51 de circumscripţii uninominale pentru viitoarele alegeri parlamentare. Până acum comuniştii, liberalii şi liberal-democraţii au declarat categoric că refuză orice participare la activitatea comisiei, iar liberalii chiar au depus o sesizare la Curtea Constituţională în care cer anularea sistemului electoral mixt.
Motivele invocate de aceste formaţiuni sunt oarecum similare: după ce au refuzat să susţină modificarea Codului Electoral, acum pun la îndoială independenţa comisiei care va desena harta circumscripțiilor. Şefa fracţiunii parlamentare a comuniștilor, Inna Şupac, spune că partidul pe care îl reprezintă nu vrea să facă parte din comisie pentru a nu se transforma într-o piesa a „maşinii de vot”:
„Urmare a cârdășiei între democraţi şi socialişti, bănuim că ei din start au ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte circumscripţiile. Probabil că domnii deja demult cunosc care vor fi circumscripţiile, prin urmare noi nu dorim să fim statişti în cadrul acestei comisii”.
Europa Liberă: Dna Şupac, dar cum aţi răspunde unui eventual reproş că dacă aţi fi făcut parte din această comisie, v-ar fi fost mult mai uşor să le spuneţi alegătorilor Dvs despre eventualele încălcări?
Inna Şupac: „De fapt, însăşi această acţiune este una ilegală şi în această comisie nu avea să fie o majoritate adecvată care să poată lua decizie pe măsură.”
Până astăzi s-a ştiut că din comisia împuternicită să traseze viitoarele circumscripții fac parte preşedinta Comisiei Electorale, Alina Russu, şi colegul său, Iurie Ciocan, care deţine şi funcţia de şef al Centrului de implementare a reformelor din cadrul guvernului.
Într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, Iurie Ciocan, care a deţinut funcţia de preşedinte al CEC timp de şase ani, anticipa o primă şedinţă a comisiei în „prima decadă a lunii septembrie”, adăugând că „va pleda pentru şedinţe publice, cu acces pentru mass-media, cu transmisiune în regim real pe internet, astfel încât procesul să fie cât mai transparent posibil”.
Nu toţi membrii comisiei par să cunoască ce urmează după aprobarea listei nominale de către guvern. Directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale, Viorel Furdui, spune că asociația pe care o reprezintă a fost inclusă în listă pe ultima sută de metri, prin urmare nu ştie prea multe despre modul de funcţionare a acesteia:
„Într-un timp foarte scurt de timp a venit solicitarea ca să delegăm o persoană, cred că trebuie să aşteptăm o convocare oficială, or, noi aici informaţii nu prea avem la momentul dat. Noi, din partea noastră, vom încerca să facem tot posibilul ca totul să fie transparent, corect şi ca să nu trezească dubii în societate, mă refer la ceea ce depinde de noi, că suntem un reprezentant sau doi din administrația publică locală.”
Modul în care guvernul a pus în aplicare modificărili electorale, în special privind crearea Comisiei pentru trasarea circumscripțiilor, a fost din capul locului criticat de mai multe ONG-uri. Printre acestea Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Asociația Promo-Lex, care au reproșat guvernanților că au procedat la formarea comisiei cu mari întârzieri, legea stipula termenul limită 20 august. În ce privește lista nominală prezentată astăzi de guvern, directorul de programe din cadrul Asociaţiei Promo-Lex, Pavel Postica, crede că absența opoziției în cadrul comisiei va pune la îndoială credibilitatea acesteia. În plus, expertul asociaţiei se întreabă de ce s-a insistat pe includerea parlamentarilor în comisie, trasarea circumscripțiilor fiind o chestiune mai mult tehnică decât politică:
„Prin definiţie, potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneţia, această comisie ar trebui să fie independentă şi să includă doar specialişti din domeniu care sunt, tehnic vorbind, neafiliaţi politic. Odată ce în componenţa comisiei au fost incluşi reprezentanţi ai partidelor politice, absenţa unor forţe politice din componenţa acestei comisii știrbește din imaginea acesteia. Până la urmă, este guvernul care, ca organ politic, aprobă în final hotarele circumscripţiilor electorale.”
Potrivit regulamentului aprobat anterior de guvern, comisia urmează să traseze circumscripțiile până la finele lunii noiembrie. Legea spune că pentru apropiatele alegeri parlamentare vor fi create 51 de circumscripții electorale care vor avea un număr relativ egal de alegători – între 55 de mii şi 60 de mii de cetăţeni cu drept de vot.
