Ce se știe despre candidați, cu jumătate de an înainte de prezidențiale

Data alegerilor prezidențiale mai trebuie stabilită prin decizia parlamentului. Dar spicherul Igor Grosu a spus deja că vor avea loc odată cu referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pe 20 octombrie.

Grosu a făcut anunțul pe Facebook imediat după o decizie a Curții Constituționale, care a avizat pozitiv, la 16 aprilie, inițiativa PAS de organizare a referendumului.

Dacă în cazul referendumului, propunerea făcută electoratului este clară - să voteze fie pentru, fie împotriva aderării R. Moldova la UE , atunci oferta la prezidențiale rămâne încă vagă.

Cine și-a anunțat deja intenția de a candida

Actuala președintă a R. Moldova, Maia Sandu, a anunțat la sfârșitul anului trecut, în ajunul Crăciunului, că va candida pentru un nou mandat. Tot atunci, ea a cerut Parlamentului să organizeze un referendum privind aderarea R. Moldova la UE.

Anunțându-și candidatura, Sandu a declarat că principala temă a campaniei sale va fi integrarea europeană, spunând că și-a asumat să facă „tot ce ține de ea pentru a duce la capăt” această misiune și că se „angajează să continue”, dacă alegătorii o votează din nou.

Luând în calcul această campanie, Maia Sandu candidează pentru a treia oară la prezidențiale: prima dată – în 2016, când a pierdut în fața socialistului Igor Dodon, apoi – în 2020, când l-a învins pe același Dodon în turul doi de scrutin.

• Te-ar putea interesa și: Sondaj: Maia Sandu ar obține un nou mandat prezidențial, din al doilea tur de scrutin

Înainte de Maia Sandu, a spus că va candida la alegerile prezidențiale liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți.

Usatîi a declarat la o emisiune TV, încă vara trecută, că nu va fi „pro-rus sau pro-european” și că, dacă va fi ales, „va fi un șef de stat diplomat”. Și Usatîi a mai încercat să devină președinte, în 2016 și în 2020.

Cel mai recent, pe 16 aprilie 2024, fostul prim-ministru Ion Chicu, care conduce acum Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, a declarat că va cere susținerea partidului pentru a candida la scrutinul prezidențial din toamnă.

Chicu a condus Guvernul de la Chișinău între 2019 și 2020, după un vot de învestire pe care i l-au oferit deputații socialiști și cei democrați. Înainte să fie premier, acesta a fost ministru al Finanțelor și consilierul președintelui Igor Dodon.

Un candidat comun, dar încă neidentificat

Deocamdată, nu este clar ce va face opoziția parlamentară, formată din Partidul Socialiștilor și cel al Comuniștilor, la alegerile prezidențiale. Reprezentați ai Partidului Socialiștilor, condus acum de Igor Dodon, care a fost președinte între 2016 și 2020, spun că sunt în căutarea unui candidat comun și că discută și cu alte formațiuni.

Dodon nu a negat vehement că aspiră la un nou mandat de președinte. Într-un live pe Facebook, socialistul, care are mai multe dosare penale în instanță, a spus că el a mai fost președinte și că „pentru noi, nu este o prioritate ca Dodon să participe în aceste alegeri”.

Și unele partide extraparlamentare care se declară pro-europene au anunțat că vor avea un candidat comun la alegerile prezidențiale, fără să dea nume, deocamdată. Este vorba de blocul politic format recent de Platforma DA, Liga Orașelor și Comunelor, Partidul Schimbării și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, numit „Împreună”.

Necunoscutele ecuației prezidențiale

Partidul Social-Democrat, de asemenea, declarat pro-european, condus de fostul democrat Ion Sula, aliat al social-democraților de la București, spunea, la începutul acestui an, că va avea propriul candidat la alegerile prezidențiale.

PSDE negocia de ceva timp o alianță cu Mișcarea Alternativa Națională a primarului Chișinăului, Ion Ceban, care nu a fost, însă, oficializată nici până în prezent. Într-un interviu la Europa Liberă, liderul PSDE spunea că cele două formațiuni mai au timp până la alegerile prezidențiale să formeze o coaliție.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, care a fost membru al Partidului Comuniștilor, apoi a făcut parte din PSRM și într-un final și-a făcut propriul partid, a fost întrebat de mai multe ori de jurnaliști dacă va candida la funcția de șef al statului. Ceban nu a oferit niciodată un răspuns clar, iar cel mai recent, pe 21 martie, a spus că nu exclude acest fapt, dar că nu a discutat încă în partidul său.

Și candidatura fostei bașcane a Găgăuziei, Irina Vlah, președinta Asociației „Platforma Moldova”, a fost vehiculată în spațiul public. Întrebată dacă va candida la prezidențiale, Vlah a spus că își face publică decizia în luna mai.

Alegerile din 20 octombrie 2024 vor fi cel de-al cincilea scrutin de la declararea independenței Republicii Moldova prin care cetățenii aleg prin vot direct președintele țării.

La funcția de șef al statului poate candida orice cetățean cu drept de vot, care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și cunoaște limba română. Candidații pot fi înaintați de partidele politice înregistrate până la stabilirea datei alegerilor, blocurile electorale și cetățeni constituiți în grupuri de inițiativă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News