Mișcarea Houthi a apărut în nordul Yemenului – țară din Peninsula Arabică, unde majoritatea locuitorilor aparțin unei secte din interiorul islamului șiit, Zaidi.
Mișcarea a apărut în anii '80 ca reacție a promovării de către guvernele saudit și yemenit a islamul sunnit, rival celui șiit. În prezent, se estimează că grupul are aproximativ 20.000 de luptători și controlează cea mai mare parte a vestului țării și coasta Mării Roșii.
Rebelii Houthi și-au construit ideologia în jurul opoziției față de Israel și Statele Unite și se consideră parte a „axei de rezistență” condusă de Iran, împreună cu Hamas în Fâșia Gaza și Hezbollah în Liban.
În 2003, guvernul Yemenului a sprijinit invazia americană a Irakului, însă mare parte din opinia publică a țării condamnat-o. Atunci, gruparea Houthi a organizat o rebeliune și a cerut proteste în masă. Mesajele grupării cereau distrugerea SUA și a Israelului.
Guvernul yemenit a reprimat rebeliunea însă brutalitatea represiunii a încurajat mai mulți luptători să se alăture grupării, ducând la apariția aripii militare Houthi.
În 2011, în timpul „primăverii arabe”, rebelii au preluat controlul asupra Saada, o provincie din nordul Yemenului, și au adoptat numele de Ansar Allah sau „Apărătorii lui Dumnezeu”.
În 2014, rebelii Houthi au părăsit teritoriul nordic pe care îl controlau și au preluat controlul asupra Sanaa, capitala Yemenului. De asemenea, cu sprijinul Iranului, au ocupat cea mai mare parte din vestul Yemenului.
În 2015, o coaliție condusă de Arabia Saudită a lansat o campanie împotriva Houthi. În anii care au urmat, aproximativ 25.000 de lovituri aeriene au ucis peste 19.000 de civili.
ONU a declarat la începutul anului 2023 că era pe atunci cea mai gravă criză umanitară din lume. De la încetarea focului în aprilie 2022, Yemenul s-a bucurat de un calm relativ. Acest lucru le-a permis rebelilor Houthi să-și întărească controlul asupra unor porțiuni ale țării aflate încă sub controlul lor.
Rebelii Houthi sunt susținuți de Iran ca parte a ostilității sale față de Arabia Saudită și sprijină Hamas în războiul din Gaza.
La scurt timp după masacrul Hamas din 7 octombrie, liderul Houthi, Abdul Malik Al-Houthi, a declarat că forțele sale sunt „gata să se deplaseze cu sutele de mii pentru a se alătura poporului palestinian și a se confrunta cu inamicul”.
Ce s-a întâmplat în Marea Roșie?
Când războiul dintre Israel și Hamas a început pe 7 octombrie, rebelii Houthi și-au declarat sprijinul pentru organizația palestiniană și au declarat că vor viza orice navă care călătorește spre și dinspre Israel.
Liderii Houthi au spus că atacarea navelor este un protest împotriva „uciderii, distrugerii și asediului” din Gaza.
Din noiembrie, rebelii houthi au lansat peste 25 de atacuri cu drone și rachete asupra navelor din Marea Roșie și Golful Aden. Majoritatea au fost interceptate de forțele SUA și ale Israelului.
Cel mai recent a fost joi, la ora 2:00 dimineața, când o rachetă a aterizat lângă o navă comercială, potrivit unui comunicat al armatei SUA.
Marea Roșie e unul dintre cele mai aglomerate canale de transport maritim din lume și se află la sud de canalul Suez. Este cea mai importantă cale navigabilă care leagă Europa de Asia și Africa de Est. Yemen este situat de-a lungul coastei de sud-est a mării, unde se întâlnește cu Golful Aden.
Unul dintre cele mai mediatizate și îndrăznețe atacuri Houthi din Marea Roșie a fost cel asupra navei comerciale Galaxy Leader.
Rebelii au capturat vasul și l-au dus într-un port yemenit. 25 de membri ai echipajului, printre care și un român, au fost luați ostatici.
Atacurile Houthi din Marea Roșie au perturbat comerțul internațional și au determinat companii maritime de top să abandoneze ruta maritimă prin Marea Roșie și Canalul Suez. Alternativa este una mai lungă și mai costisitoare, în jurul Africii de Sud.
Creșterea costurilor de livrare alimentează temerile că ar putea declanșa o nouă criză a inflației globale.
Specialiștii spun că rebelii Houthi nu reprezintă o amenințare serioasă în afara Yemenului însă pot produce pagube mari atacând navele comerciale din Marea Roșie.
Iranul a furnizat rebelilor arme sofisticate și tehnologie pentru rachete antitanc, balistice și de croazieră și a transformat Houthi într-o amenințare regională.
Coaliția internațională anti-Houthi
La 18 decembrie, SUA au anunțat formarea Operațiunii Prosperity Guardian ca răspuns la atacurile Houthi. Din operațiunea îndreptată împotriva atacurilor Houthi făceau parte țări ca Marea Britanie, Australia, Bahrein, Canada, Danemarca, Germania.
În Marea Roșie, SUA și Marea Britanie au poziționat nave de război.
Statele Unite s-au abținut de la confruntarea directă până la 31 decembrie, când elicopterele Marinei SUA au tras asupra unui grup de ambarcațiuni care încercau să urce la bordul unei nave container care le solicitase protecția. Moartea a 10 militanți a marcat o nouă fază a crizei.
La 9 ianuarie, navele de război americane și britanice au doborât 21 de drone și rachete trase de Houthi, în ceea ce Londra a numit cel mai mare atac de acest fel din zonă.
La 10 ianuarie, Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, a declarat că alte atacuri ar putea determina un răspuns militar occidental.
Pe 11 ianuarie, SUA și Marea Britanie au atacat ținte militare Houthi din Yemen. Observatorii califică atacurile ca pe o escaladare semnificativă a războiului Israel-Hamas.
(Articol preluat de la Europa Liberă România)
