Linkuri accesibilitate

Certificatul de integritate al Republicii Moldova


Vitalie Ciobanu

Cu ce credibilitate se oferă PD-ul să perfecționeze un mecanism de integritate pe care tot el îl va controla?

Certificatul de integritate al Republicii Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:07 0:00
Link direct


Anul electoral își sporește turațiile. În fiecare săptămână ofensiva propagandistică a partidului de guvernământ din Republica Moldova se diversifică. Poate cea mai de preț dintre aceste înfățișări, pentru liderii săi, este aceea de „țărm de echilibru”, de factor moderator între tendințe geopolitice contradictorii care macină statul moldovean. Prima dintre amenințări o reprezintă socialiștii, care vor să „închine” Moldova Rusiei prin federalizare și îngroparea vectorului proeuropean. Cel de-al doilea pericol se numește, în viziunea Partidului Democrat, unionismul, pe care însă îl tolerează, având grijă să asigure masele că situația e sub control.

Cum spune și Marian Lupu, liderul fracțiunii PD din Parlament (o fracțiune crescută ca pe drojdii în ultimii doi ani, de la 19 la 42 de deputați, dar aceasta e originalitatea parlamentarismului moldovean!): unioniștii și socialiștii nu fac decât să-și arunce unii altora teme pentru campania electorală, să se ațâțe reciproc.

Dacă despre PSRM nu sunt prea multe de spus – e ultimul „răcnet vestimentar” pe care și l-au tras interesele Rusiei în această zonă –, despre unioniști se afirmă, și aici vom cita unele voci critice, bolnave de mefiență, că aceștia au ajuns, fără voia lor, un grup de manevră într-un joc de putere străin. Altfel cum li s-ar fi permis să se manifeste atât de liber – de la marșurile cu tricoloruri imense desfășurate la Chișinău, până la declarațiile de Unire ale primăriilor din provincie? „Unioniștii sunt prinși într-un joc străin de sentimentele și aspirațiile lor”, spun adepții scenaritelor. Doar că teoria aceasta, parțial adevărată, probabil, ignoră contextul dezastruos al Basarabiei, care favorizează soluțiile radicale. Niciun plan, niciun fundal atent construit, dacă antrenează oameni sinceri, care cred într-un ideal, nu poate prevedea unde va duce, cum va evolua el.

Să reluăm. Singurul care stă de strajă păcii sociale și interetnice este Partidul Democrat, de guvernământ. Și pentru a ne convinge că lucrurile stau întocmai, PD a adoptat un întreg buchet de decizii și rezoluții vizând proiecte sociale de mare urgență, pe care le-a prezentat la briefingul său de presă de marți Vlad Plahotniuc, șeful formațiunii.

Spectrul lor e vast și cu impact la populație: programul „Prima Casă”, prevenirea accidentelor rutiere și a cazurilor de intoxicare cu monoxid de carbon la sate, derapajele din sfera securității alimentare... La aceste probleme cât se poate de reale fiecare dintre noi ar mai putea adăuga o duzină. De pildă, sănătatea: ați mai vizitat în ultimul timp un spital raional? Dacă da, ați constatat saloanele suprapopulate de oameni sărmani, majoritatea vârstnici, deficitul de medicamente și lenjerie de pat, insuficiența echipamentelor, și i-ați văzut și pe medicii care încearcă să-și facă datoria chiar și în aceste condiții grele.

Acolo, în spitale, se consumă marea suferință a Basarabiei. Dar avem și alt șir de probleme: infrastructura ruinată, prețurile mari din farmacii, pensiile care nu pot acoperi costurile de întreținere. Apoi degradarea învățământului: salariile mediocre în branșă, dascălii încropiți la plezneală, capabili să predea simultan chiar și zece discipline, în locul profesorilor de școală veche, care mai știau carte și aveau exigențe…

Un singur subiect lipsește de pe agenda încărcată de responsabilități a Partidului Democrat: nici în această săptămână n-am aflat nimic despre miliardul furat („de fapt miliardele”, spun experții financiari, pentru că ingineria e mai veche și mult mai ramificată). Cine sunt hoții, vor fi ei pedepsiți, vor fi restituiți banii unei țări în care lumea moare cu zile de boli și sărăcie?

De ce este atât de important subiectul miliardului furat? Pentru că el dă măsura sincerități și a capacității actualei puteri de a face reforme, nu doar retorică de circumstanță.

Partidul Democrat aici trebuie să-și concentreze marele efort, întrucât în campania electorală subiectul miliardului furat va fi o armă redutabilă în mâinile Opoziției. Or, când vorbim de „jaful secolului”, cel mai elocvent exemplu care demască subordonarea politică a justiției din Moldova este dosarul lui Ilan Șor, bancherul condamnat în primă instanță la 7,5 ani de închisoare. Inculpatul însă e liber și a pornit o intensă campanie de curățare a reputației sale.

Dosarul Shor, după multe și jenante tergiversări (cum a fost pretextul ridicol că sentința trebuia să-i fie tradusă din română în rusă primarului de Orhei, care nu cunoaște limba de stat) a fost transferat în provincie, la Cahul, departe de ochii presei și ai societății civile. Nu s-a găsit niciun magistrat în capitală care să preia dosarul. Motivele acestui refuz în principal sunt două: 1. Judecătorii știu că nu vor avea independența necesară pentru a-și face treaba cum se cuvine; 2. Frica de ispite vinovate (vorba unui fost procuror), ispite care i-ar putea costa scump mai târziu. Tot ce are tangență cu interesele puterii, cu lezarea acestora, comportă pericole la adresa confortului și siguranței personale a purtătorilor de togă moldoveni.

Așadar, nici săptămâna aceasta după o nouă ședință a activului de partid, după noi consultări în teritoriu, nimeni dintre liderii locali ai PD n-a comunicat la centru că lovitura de imagine pe care ar putea-o da Partidul Democrat într-un an electoral sunt progresele în afacerea miliardului furat: alegătorii vor ca hoții să-și primească pedeapsă, iar banii să fie recuperați.

Ca magnitudine a răului, dosarul Șor și tot ce are legătură cu jaful secolului este al doilea caz de răsunet după cel al omorului din Pădurea Domnească – un dosar, la fel, ocultat, mușamalizat, fiindcă punea în chestiune întregul zigurat politic și instituțional din Republica Moldova.

Pe acest fundal, al fărădelegii stridente și al unei justiții controlate politic, liderul PD ne-a anunțat în același briefing de presă despre „perfecționarea mecanismului de verificare a integrității demnitarilor de stat” prin introducerea unor certificate de integritate pentru aleșii poporului și funcționarii publici. Angajat plenar în lupta împotriva corupției, Partidul Democrat își asumă acest obiectiv, care ar fi și o recomandare a Comisiei de la Veneția. Doar că, după ce a sfidat avertismentele europene cu privire la votul mixt, cu ce credibilitate se oferă PD-ul să perfecționeze un mecanism de integritate pe care tot el îl va controla?

Mai mulți observatori ai scenei politice exprimă temerea că acest „filtru al integrității” va constitui o armă împotriva adversarilor politici și a persoanelor incomode PD-ului în alegerile parlamentare. Așa încât, am zice, degeaba își instituie partidele de opoziție propriile comisii de etică pentru selectarea candidaților, dacă tocmai cei mai buni dintre ei vor fi eliminați de „cerberii moralității” manevrați de Partidul Democrat. Față cu inventivitatea insolentă a actualei puteri, uneori îți vine să-i rogi pe experții europeni să nu mai vină cu atâtea „recomandări de ameliorare” a cadrului juridic și instituțional, dacă nu au siguranța că vor fi aplicate just, pentru că acestea sunt cel mai adesea pervertite, transformate în obstacole suplimentare pentru fragila democrație dintre Prut și Nistru.

Atâta timp cât guvernarea de la Chișinău nu demonstrează onestitate în cea mai gravă chestiune de pe agenda publică, atâta timp cât afacerea miliardului furat livrează „certificatul de integritate” al Republicii Moldova, vectorul european rămâne o vorbă goală.

XS
SM
MD
LG