Linkuri accesibilitate

Cine și de ce se ceartă la Chișinău pe centenarul Unirii (VIDEO)


Marșul unionist din 27 martie 2017

Preşedintele Igor Dodon insistă că declaraţiile simbolice de unire ale aleşilor locali ar fi regizate din spate de forţe oculte. Cei vizaţi răspund că ar fi o atitudine a lor legată de marcarea a 100 de ani de la un eveniment istoric.

Duminică 25 martie, Alianța pentru centenar, din care fac parte mai multe asociații unioniste din Republica Moldova şi diaspora moldovenească, va organiza așa-numita Mare Adunare Centenară. Inițiatorii acestui eveniment își propun să marcheze o sută de ani de la Declarația de unire cu România, din 27 martie 1918. Manifestația deja a fost criticată de președintele pro-rus Igor Dodon, care a declarat că în prezent pericolul numărul unu pentru Republica Moldova e „tot ceea ce fac unioniștii” şi a anunțat că este gata să formeze un așa numit front național pentru cei care „sunt împotriva unirii şi care vor să păstreze statalitatea şi identitatea moldovenească”.

Cine și de ce se ceartă la Chișinău pe centenarul Unirii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:21 0:00
Link direct


Chiar dacă diversele manifestații culturale organizate la Chişinău şi în alte localități ale Republicii Moldova pentru a marca o sută de ani de la semnarea actului de unire dintre România şi Basarabia au adunat un public numeric şi motivat, centenarul a provocat dispute, de regulă alimentate de politicieni.

De la începutul anului, reprezentanţii autorităţilor locale din peste o sută de localităţi au semnat declaraţii simbolice de unire. Iniţiativa a fost criticată în termeni duri de Partidul Socialiştilor, care în frunte cu preşedintele Igor Dodon, au lansat o campanie de apărare a „statalităţii” cu semnarea declaraţiilor anti-unire.

Într-un interviu pentru postul nostru de radio, preşedintele Dodon a lansat critici si chiar amenintari cu cercetare penală la adresa aleşilor locali care au folosit ştampila primăriei pentru a semna declaraţiile de unire. Şeful statului insistă că acţiunile consilierilor şi primarilor pro-unionişti ar fi regizate din spate de forţe oculte.

„Eu nu vreau să sperii pe nimeni, dar noi o să ne clarificăm cu toate, pentru că nu este corect lucrul acesta și nu este admisibil. Situația s-a pierdut de sub control și consecinţele pot fi foarte grave”, a lăsat să se înţeleagă şeful statului.

Trei culori, două opinii
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:13:05 0:00

De partea cealaltă, Alianţa pentru centenar, care a anunțat convocarea unui miting dedicat celor o sută de ani de la Declarația de unire cu România, s-a plâns astăzi de intimidări din partea puterii. În ce priveşte îngrijorările preşedintelui Dodon că pe 25 martie s-ar pregăti acţiuni de destabilizare şi perturbare a ordinii publice acestea sunt lipsite de temei, dă asigurări preşedintele Blocului unităţii naţionale, Ion Leaşcenco:

„Noi nu pregătim niciun fel de destabilizare, pregătim un protest paşnic, iar cei care încearcă să provoace cu asemenea declaraţii, autorităţile statului ar trebui să se autosesizeze şi să garanteze securitatea cetăţenilor care vor participa la acest exerciţiu democratic, la această mare adunare unionistă. Deci, rugăm autorităţile statului: Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate să elimine tot felul de potenţiali provocatori care, eventual, vor fi în piaţă pe 25 martie sau prin Chişinău pe 24 martie.”

De-a lungul anilor, acţiunile organizate în sprijinul unirii Republicii Moldova cu România au fost tratate cu prudenţă de politicienii de la Chişinău. Partidul Liberal şi-a asumat de curând cu mai multa fermitate discursul unionist, deși anterior ezitase să folosească poziția avantajoasă de parte componentă a guvernării pentru a promova subiectul pe agenda publică. O altă formațiune care militează pentru ideea unirii este Mişcarea Populară, condusă de fostul preşedinte al României, Traian Băsescu. La finele anului trecut fostului preşedinte i s-a reproşat, de către fruntaşul democrat Dumitru Diacov, dar şi de alți lideri de opinie şi politologi, că, de fapt, ar „vinde iluzii” cetăţenilor moldoveni atunci când vorbeşte la Chişinău despre unire.

ONG-ul intitulat Centrul social-politic european, care întrunește mai mulţi sociologi și analişti politici, a anunţat astăzi că va lansa în curând un studiu sociologic axat doar pe subiectul unirii. Iniţiatorii promit o radiografie „ştiinţifică şi fără părtinire” a perceptiei acestui subiect sensibil. Ei promit să creeze o platformă neutră unde, spune directorul centrului, Gheorghe Costandachi, subiectul ar putea fi dezbătut cu argumente, şi nu emoţii:

„În principiu, se fac polemice, discuţii publice la televizor, între experţi pe diferite platforme ale societăţii civile. Sunt diferite date, avem diferite sondaje sociologice, însă nu au fost realizate cercetări sociologice în special privind acest subiect. Vom ţine cont de temelia acestor rezultate care sperăm să fie foarte relevante şi să servească ca subiect de discuţie corectă între păturile sociale, mişcările politice, experţi şi platforme de discuţii atât publice, cât şi mass-media.”

Subiectul unirii Republicii Moldova cu România a fost analizat în cel mai recent Barometru al Opiniei Publice. Cercetarea arata că dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind unirea Republicii Moldova cu România, 56 la sută dintre cetăţeni ar vota împotrivă, iar puţin peste 20 la sută ar fi pentru. Ceilalti 24 la sută nu ar participa la referendum sau nu au ştiut cum să răspundă la întrebare.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG